„Rata de recuperare a unei datorii poate fi sub 1% la sumele mari, vechi de foarte mulţi ani, şi poate depăşi 80-90% la datorii cu număr mic de zile de întârziere“.
Românii duc în spate datorii de peste 180 miliarde lei, acestea crescând constant în ultimii 10 ani, iar în primele nouă luni din 2021, pentru care BNR a publicat cele mai recente date, ritmul a fost de +8,5%. Adăugând şi datoriile companiilor, suma urcă la peste 417 mld. lei (85,2 mld.euro) la final de septembrie 2021, cu 9,8% peste nivelul din septembrie 2020, marcând cel mai rapid avans din ultimii 13 ani.
Comparativ, în 2008 îndatorarea totală creştea cu circa 38%, în timp ce în 2009 viteza încetinise la 7,9%.
„2007, înainte de criza financiară, a fost anul în care creditarea era în floare, iar românul de rând visa să-şi multiplice veniturile investind în terenuri al căror preţ înflorea peste noapte, chiar şi în sezonul rece. Era o perioadă în care băncile erau preocupate să vândă cât mai multe credite, dobânzile erau încă ridicate, piaţa era puţin reglementată din punct de vedere al protecţiei consumatorului. În ultimii 15 ani, piaţa bancară din România a evoluat foarte mult sub aspectul transparenţei produselor oferite. Totodată, a fost pus din ce în ce mai mult accent pe educaţia financiară a clientului. O serie de eforturi precum încrederea jucătorilor internaţionali investită în piaţa din România, setarea unor norme de creditare sustenabilă şi aplicarea soluţiilor de creştere a solvabilităţii, precum şi o aliniere la tendinţele de digitalizare reprezintă punctele tari ale sectorului bancar local“, spune Claudiu Bud, director Aria Tranzacţii Strategice, KRUK România.
Compania poloneză a intrat pe piaţa locală în 2007, cu un portofoliu de 15.000 de clienţi şi a ajuns în 2021 să gestioneze creanţele a peste 2 milioane de români. Numărul clienţilor care au reintrat în circuitul financiar funcţional este de 538.761, mai mult de jumătate (54%) alegând soluţiile amiabile oferite.
Piaţa locală de colectare de creanţe a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii 15 ani, de la circa 2 mld. lei în 2007 la peste 10 mld. lei în unii ani, în funcţie de condiţiile de pe piaţă. În prezent, valoarea acesteia s-a redus considerabil, la 4-5 mld. lei. „Dimensiunea pieţei a variat semnificativ din prisma ratei de credite neperformante, aceasta din urmă atingând un vârf de 21.5% din totalul creditelor acordate în 2014 şi revenind la un nivel mai scăzut în noiembrie 2021“, a precizat Claudiu Bud.
Potrivit celor mai recente date de la BNR, rata NPL a coborât la 3,47% în noiembrie 2021, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce sistemul bancar încheiase anul 2020 cu o rată de 3,83%. Banca Naţională atrage atenţia că, din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanţă superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3% faţă de 1,4%).
„Toate aceste elemente trebuie înţelese şi în contexul de creştere economică prin care a trecut România. Probabil că în absenţa unei deductibilităţi limitate, sistemul bancar românesc ar putea fi mult mai bine pregătit pentru intemperiile aflate la orizont“.
Există însă o vulnerabilitate a românilor la acumularea de datorii? Daniel David, rectorul Universităţii ÑBabeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, profesor şi doctor în psihologie, este de părere că România este fragmentată între două tipologii: „românii tradiţionali“, care nu iau uşor credite, dar dacă iau, în lipsa disciplinei şi educaţiei financiare avansate, nu le returnează prea responsabil, şi Ñromânii moderni“, care iau mai uşor credite, dar care, tot în lipsa unei discipline şi educaţii financiare avansate, au de asemenea probleme în a le returna responsabil. „În general, românii sunt vulnerabili la a acumula credite neperformante sau la a nu avea credite, în dauna unui profil modern care implică credite performante şi responsabile pentru dezvoltare“.
În ceea ce priveşte motivul acestui comportament, profesorul consideră că mulţi români se află în faza de emancipare, astfel încât îşi asumă uşor cheltuieli, dincolo de veniturile pe care le au, de dragul bunăstării. „Dacă această discrepanţă ar fi în «zona proximei dezvoltări» ar fi în regulă, dar pentru a înţelege această zonă ai nevoie de educaţie şi, mai ales, de educaţie financiară, care adesea este deficitară“. În general, românii sunt mai degrabă prudenţi, decât să aleagă riscul, dar această concluzie trebuie nuanţată generaţional şi chiar regional. „Statistic vorbind, tinerii riscă mai mult pentru lucruri care îi pun în valoare şi care le produc plăcere (pleasant life), în timp ce celelalte generaţii riscă mai mult pentru lucruri care le asigură siguranţă şi un statut social aşteptat (good life)“.
Creşterea veniturilor, scăderea ratei şomajului, a dobânzilor, formarea unei clase medii şi dezvoltarea unui segment antreprenorial sunt elemente care au generat schimbări importante în profilul consumatorului şi în nevoile unui segment important al populaţiei. Dacă în trecut creditele erau luate aproape exclusiv pentru casă sau maşină, acum există posibilitatea de a te împrumuta pentru orice, de la electrocasnice, telefoane sau vacanţe. Toate aceste schimbări pot fi deopotrivă benefice şi extrem de nocive.
„Acum putem accesa creditul online, cu efort scăzut, deci cu nivel de conştientizare scăzut. Adică dosar, acte, aprobări, stat în bancă la coadă, etc. vs. deschid o aplicaţie, vorbesc cu un robot sau iau creditul în magazin“, subliniază Claudiu Bud.
La rândul lor, creditorii au devenit mai flexibili şi mai preocupaţi de zona de „customer care/customer experience“, oferind modele noi de restructurare a împrumuturilor, dezvoltând departamente interne dedicate prevenţiei, modificând fluxurile de suspendare a serviciilor de telefonie, ori a amânării deconectării serviciilor în zona de utilităţi.
În ceea ce priveşte rata de succes în colectarea creanţelor, aceasta variază mult în funcţie de tipul creanţei (factura servicii, credit, leasing), vechimei sau valoare. În practic, rata de recuperare poate fi sub 1% la datorii de valori mari, vechi de foarte mulţi ani şi poate depăşi 80-90% la datorii cu număr mic de zile de întârziere. „În cei 15 ani de activitate pe piaţa din România am încercat să îi ajutăm pe clienţi (debitori) să înţeleagă importanţa comunicării cu creditorul lor, în încercarea de a găsi soluţiile cele mai potrivite pentru ambele părţi şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi în raport cu datoriile noastre“.
Rămâne de văzut cât de bine au fost învăţate lecţiile din trecut în contextul pandemiei şi al crizelor ce se prefigurează în prezent, precum cea din sectorul energiei. În 2021, creditele noi de consum şi ipotecare au accelerat la un record al ultimilor 15 ani, de 48 mld.lei, cu 41% peste 2020, după ce în primul an al pandemiei finanţările au înregistrat un declin. Anul trecut a fost înregistrat şi cel mai mare salt anual al creditelor retail de după 2007, de când a publicat BNR astfel de date.
„Românii continuă să se împrumute, nu doar la bănci, ci şi la apropiaţi. Este interesant de corelat acest subiect cu motivele de neplată pe care le întâlnim des în conversaţiile cu clienţii - supraîndatorarea, problemele financiare sau întârzierea veniturilor sunt motivele pe care le regăsim proponderent, indiferent de sectorul de activitate din care face parte creanţa pe care încercăm să o recuperăm“, a explicat managerul Kruk. În acelaşi timp, se remarcă o prioritizare a cheltuielilor, mai ales în contextul pandemic, datornicii alegând să achite întâi de toate serviciile de utilităţi, apoi cele de bază şi ulterior, ratele bancare.
