♦ Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: „Datele INS privind PIB-ul arată o stagnare în T2, dar, dat fiind contextul, aceasta nu este o veste foarte rea. Sunt perspective ca semestrul al doilea să fie mai bun“ ♦ Erste Group: „Continuăm să anticipăm o recesiune uşoară în 2026, cu o contracţie a PIB de 0,3%“ ♦ ING Bank: „Deşi perspectivele ar trebui să se îmbunătăţească treptat în lunile următoare, punctul de plecare slab moştenit de la sfârşitul anului 2025 face dificilă evitarea unei contracţii pe ansamblul anului 2026“ ♦ Alexandru Nazare, ministrul finanţelor: „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă.“
Este posibil ca, anul acesta, economia să nu rămână pe plus, dar, dacă vom avea recesiune, aceasta va fi una uşoară, lucru fundamental pentru revenirea viitoare. Dar datele la trimestrul al doilea, publicate de INS la finalul săptămânii trecute, arată că „fundul gropii“ a fost atins T1 şi, după stagnarea din T2, urmează trimestrele de recuperare. Pentru ca economia să rămână pe plus, ar fi nevoie de o creştere de cel puţin 1%, în a doua jumătate a anului, un lucru dificil, potrivit economiştilor români.
„Cifrele arată mai bine decât ne aşteptam. Sunt premise ca semestrul al doilea să fie mai bun, deşi şansele ca economia să rămâne pe plus în aces an sunt slabe“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul al doilea s-a menţinut nemodificat faţă de trimestrul întâi. În T2/2026, faţă de T2/2025, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4%, faţă de o scădere de 1,2% în T1 2026/T1 2025. Cum căderea din T2 curent faţă de T2/2025 este mai mică decât cea înregistrată în T1/2026 faţă de T1/2025, înseamnă că primul trimestru a marcat nivelul minim la care a scăzut economiă şi că, după stagnarea din T2 începe recuperarea.
În semestrul întâi din 2026 faţă de semestrul întâi din 2025, economia a scăzut cu 0,8%.
„Sunt şanse slabe ca economia să rămână pe plus, anul acesta. Dar cifrele Statisticii arată mai bine decât anticipam noi (o cădere de 0,7% pe întreg anul). În partea a doua a anului, agricultura ar putea oferi surprize. Seceta a lovit vestul ţării, dar în sud şi sud-est recoltele sunt bune, aşa că agricultura ar putea avea o contribuţie la PIB mai mare, în a doua parte a anului. O recesiune moderată, anul acesta, ar fi un scenariu bun“, comentează Ionuţ Dumitru.
Dar ultima problemă, cea a crizei din energie, cum va lovi? Aceasta se va vedea în costuri şi în inflaţie şi mai puţin în creşterea economică, dacă criza nu se accentuează dramatic, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank: „Pe cifrele de astăzi, putem vorbi de o stagnare, ceea ce, având în vedere contextul şi intern şi internaţional, nu este o veste foarte rea. Şi mai sunt motive de optimism moderat. Inflaţia scade. Salariul minim pe economie a crescut de la 1 iulie. Acestea se vor vedea în consum, iar un consum în creştere va ajuta semnificativ. Măsurile de ajustare şi-au produs, în mare parte, efectele. Toate acestea vor întări sentimental că ce a fost mai rău a trecut. Există premise ca semestrul al doilea să fie mai bun. Iar 2027 va fi clar mai bun. Desigur, sunt multe riscuri la orizont, dar perspectivele sunt mai bune.“
Economiştii Erste Group (proprietarul BCR) cred că România ar urma să încheie 2026 cu o scădere economică de 0,3%. Aceştia anticipează o revenire a consumului populaţiei în semestrul al doilea, dar, spun ei, nu consumul, ci investiţiile, susţinute de intrările de fonduri europene ar urma să rămână principalul motor de creştere a economiei. (În 2025, investiţiile, nu consumul, au pus umărul la creşterea economică de 0,7%.) Pentru 2027, Erste Group estimează că economia României va reveni către ritmul său potenţial de creştere, iar PIB-ul va avansa cu 2,5%.
Economia României a evitat, în T2, o nouă contracţie, dar punctul de plecare foarte slab, moştenit din a doua parte a lui 2025, face dificilă evitarea unei scăderi economice pe ansamblul acestui an, potrivit economistului-şef al ING Bank Valentin Tătaru şi al economistului Ştefan Posea. Într-o analiză publicată după apariţia datelor INS referitoare la PIB-ul din T2, ING îşi menţine prognoza de scădere economică pe acest an de 0,5%. Pentru 2027, instituţia de credit anticipează o revenire a economiei şi o creştere de 2,2%: „Deşi perspectivele ar trebui să se îmbunătăţească treptat în lunile următoare, punctul de plecare slab moştenit de la sfârşitul anului 2025 face dificilă evitarea unei contracţii pe ansamblul anului 2026“.
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, crede şi el că sunt şanse puţine ca economia să rămână pe plus, în 2026: „Nu cred că datele pentru trimestrul al doilea să însemne minimul. Pentru că a apărut problema crizei din energie şi aceasta nu are cum să nu se vadă în PIB. S-ar putea să mai asistăm la un trimestru de scădere din cauza acestei crize, asta dacă nu vom avea un downgrade din partea agenţiilor de evaluare financiară care ar lămuri definitiv problema.“ Agenţia americană de evaluare financiară, S&P, va publica evaluarea ratingului suveran al României, la 2 octombrie, după ce Fitch Ratings şi Moody’s au menţinut, recent, ratingul României la „recomandat investiţiilor“.
„Anul acesta creşterea economică va fi sub zero. Că să rămână peste zero, i-ar trebui, în semestrul al doilea, măcar un plus de 1%, lucru puţin probabil, mai ales că a apărut şi această problemă a energiei, neluată în calcul până acum. Noi oricum jucam la un zero la sută (creştere de 0,1% estimată de guvern – n. red.). Ce se conturează din ce în ce mai limpede este că modelul de creştere economică prin deficit nu mai merge. Datele din ultimii ani ne arată că acest model nu aduce decât inflaţie, nicidecum creştere“, comentează Adrian Codirlaşu.
Finanţele văd „luminiţa de la capătul tunelului“
Ministerul Finanţelor a comentat pozitiv datele privind evoluţia economiei în trimestrul al doilea văzând în acestea primele semne ale unui proces de reechilibrare macroeconomică. Ca şi în alte dăţi, Finanţele apreciază reorientarea economiei dinspre consum spre investiţii.
Alexandru Nazare, ministrul finanţelor: „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă“.
