Bănci și Asigurări

Prăbuşirea lirei face probleme economiilor din Caucaz, însă Turcia este doar unul din focarele de criză din lumea emergentă. Unde va crăpa lanţul?

Întâlnire între preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan (centru), cel al Azerbaidjanului Ilham Aliyev (stg), al Kazahstanului Nursultan Nazarbayev şi al Kîrgîzstanului Sooronbay Ceenbekov (dr)

Întâlnire între preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan (centru), cel al Azerbaidjanului Ilham Aliyev (stg), al Kazahstanului Nursultan Nazarbayev şi al Kîrgîzstanului Sooronbay Ceenbekov (dr)

Autor: Bogdan Cojocaru

04.09.2018, 00:07 2551

Lira turcească, moneda unei ţări unde inflaţia a scăpat de sub control şi a ajuns la aproape 18%, şi-a continuat ieri declinul faţă de dolar chiar dacă banca centrală a anunţat că va acţiona pentru a frâna creşterea preţurilor. Prăbuşirea lirei a creat unde de şoc în Caucaz, unde câteva economii au legături, comerciale şi de investiţii, din ce în ce mai strânse cu Turcia.

Tot ieri, rupia indoneziană s-a depreciat la minimul ultimilor 20 de ani. S-a dus în jos şi rubla rusească, împinsă de turbulenţele de pe pieţele emergente şi de tensiunile geopolitice izbucnite după uciderea unui lider separatist prorus în Ucraina. Pesoul argentinian se prăbuşeşte deşi guvernul Argentinei, sub supravegherea FMI, se pregăteşte să taie din cheltuieli prin măsuri precum închiderea a zece ministere.

Crizele monetare din Turcia şi Argentina au devenit notorii, însă în lumea emergentă sunt mai multe verigi gata să crape. Economia turcă este prea mică pentru a-şi exporta criza în ţările dezvoltate, doar că în ultimii ani şi-a creat legături puternice cu economiile din regiunea sa prin care pot fi transmise tensiunile. La fel este şi cazul Rusiei. Iar în alte economii emergente, care n-au legături directe cu Turcia, Rusia sau Argentina, încolţesc seminţele unor crize originale.

„S-ar putea să avem în faţă o criză a pieţelor emergente ca la carte“, după cum scrie pentru Bloomberg Satyajit Das, fost bancher şi autor de studii economice nu tocmai optimiste.

Reţeta clasică de criză pentru pieţele emergente cere o doză mare de datorie şi o bulă a creditului intern asociată cu aceasta, plasarea nepotrivită a capitalului în proiecte neeconomice, dar considerate trofeu, sau speculaţii financiare. Apoi se adaugă un sector bancar slab, deficite bugetare sau de cont curent, datorie în valută pe termen scurt din belşug şi rezerve valutare insuficiente. Totul se asezonează cu structuri industriale cu bazele înguste, dependenţa de exporturi de materii prime, instituţii slabe, corupţie şi leadership economic şi politic deficitar, scrie Satyajit Das.

Pe baza acestor ingrediente, lista pieţelor emergente vulnerabile nu se rezumă doar la Turcia şi Argentina.

Tensiunile din lumea emergentă se acumulează din cel puţin 2013, când semnalele că Rezerva Federală americană va începe normalizarea politicii monetare, inclusiv prin creşterea dobânzilor, a zguduit pieţele din Brazilia, Turcia, India, Indonezi şi Africa de Sud - vulnerabile la retragerile de capital. Cu toate acestea, „cei cinci fragili“, cum a denumit aceste state Morgan Stanley, au atras în continuare capital deoarece riscurile au fost mascate de politica monetară acomodativă, de deficitele de cont curent reduse şi de creşterile economice.

Datoriile totale ale lumii emergente au crescut de la 21.000 de miliarde de dolari (echivalentul a 145% din PIB) în 2007, ultimul an de boom al economiei globale înainte de marea criză, la 63.000 de miliarde de dolari (210% din PIB) în 2017. Datoriile companiilor nonfinanciare şi ale gospodăriilor au urcat. Din 2007, datoriile denominate în monedă străină - dolari, euro sau yeni - alte acestor economii s-au dublat la circa 9.000 de miliarde de dolari.

China, India, Indonezia, Malaysia, Africa de Sud, Mexic, Chile, Brazilia şi o parte din ţările est-europene au datorii în valută între 20% din PIB şi 50% din PIB. Debitorii emergenţi trebuie să ramburseze sau să refinanţeze datorii de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari în 2019 şi încă pe atât în 2020. Mulţi nu au suficiente venituri pentru a-şi onora aceste obligaţii.

Turcia şi Argentina au deficite gemene (deficite cumulate bugetare şi de cont curent ca procent din PIB) de 8,7% respectiv 10,4%, care cer finanţare. Pakistanul are deficite gemene de peste 10% din PIB. La Brazilia, India, Indonezia, Africa de Sud şi Ucraina indicatorul este de cel puţin 5%, iar în India depăşeşte două cifre.  Deficitele cresc în China, Malaysia, Mexic, Columbia, Chile şi Polonia. Bogdan Cojocaru

Un alt indicator, acoperirea cu rezerve (rezervele valutare împărţite la nevoile de finanţare a contului curent pe 12 luni, scadenţele datoriilor pe termen scurt şi amortizarea datoriilor pe termen lung - un indicator care măsoară capacitatea de a onora obligaţiile de plată în monedă străină imediate) arată de asemenea o situaţie îngrijorătoare. La Turcia şi Argentina, raportul este de 0,4 respectiv 0,6, ceea ce înseamnă că necesarul de finanţare nu poate fi acoperit decât cu datorie nouă. Şi la Pakistan, Ecoador, Polonia, Indonezia, Malaezia şi Africa de Sud raportul este mai mic de 1. Chile, Ungaria, Columbia, Mexic şi India au rezultate de 2,5-3.

Apoi, China şi India sunt binecunoscute pentru problemele din sistemul financiar. Nivelul real al creditelor neperformante din China poate fi cu mult mai mare decât cel oficial, de 1,75%. În India, creditele neperformante sunt de circa 10% din total.

În Turcia, banca centrală a indicat, după deprecierea lirei cu 40% în acest an şi după ce inflaţia a ajuns la aproape 18% în august, că îşi va ajusta politica monetară având în vedere „riscurile semnificative“ legate de stabilitatea preţurilor, o decizie rară menită să calmeze pieţele financiare. Investitorii cer majorarea dobânzilor pentru a amortiza efectele inflaţiei.

Însă după ce criză trece de un anumit nivel, răspunsurile prin politica monetară pot înrăutăţi situaţia. Spre exemplu, banca centrală a Argentinei a majorat dintr-un foc dobânda de politică monetară de la 45% la 60% pentru a stopa declinul monedei naţionale, dar fară folos. Dobânzile mari frânează creşterea economică şi fac mai grea povara datoriei, notează Satyajit Das.

Acum, turbulenţele din Turcia se scurg în statele emergente vecine, cu economii mai mici, scrie bne IntelliNews. Canalele de contaminare sunt comerţul şi obligaţiunile. În ultimii ani, rolul Turciei în Caucaz a crescut. Turcia a devenit ca Rusia, un centru regional al investiţiilor şi comerţului. Ankara a devine un partener  din ce în ce mai important pentru Kârgâzstan, Kazahstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Turkmenistanul este izolat de şocurile cauzate de prăbuşirea lirei deoarece momena sa este ancorată de dolar. Nici Armenia nu are expunere semnificativă la problemele Turciei deoarece are legături comerciale slabe cu această ţară.

Însă Turcia formează un „triunghi de aur“ al investiţiilor reciproce şi comerţului cu Georgia şi Azerbaidjan, o dovadă a acestui lucru fiind o legătură feroviară nouă deschisă în noiembrie între Baku, Tbilisi şi Kars.

Datorită legăturilor strânse, prăbuşirea lirei turceşti are cel mai puternic efect asupra monedei georgiene - lari - şi asupra manatului azer. În cazul Georgiei, vigoarea economiei, dată de înflorirea industriei turismului, limitează pagubele.

Problema cu aceste ţări este că lira a picat atât de mult încât alterează condiţiile de comerţ, forţând monedele locale să se ajusteze în condiţiile în care exporturile către Turcia devin mult mai scumpe, iar importurile mult mai ieftine. Acelaşi lucru este valabil şi în relaţiile cu Rusia.

Azerbaidjan este mult mai expusă la problemele Turciei din cauza economiei dependente de exporturile de gaze şi petrol. Compania azeră Socar este unul dintre cei mai mari investitori în Turcia, cu investiţii de 19 miliarde de dolari, denominate în lire turceşti. În acelaşi timp, fondul suveran al Azerbaidjanului îşi are circa 1% din rezerve investite în obligaţiuni de stat  turceşti. În plus, banca azeră Pasha Bank are o subsidiară în Turcia care a emis obligaţiuni de 25 de milioane de dolari în iunie.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO