Bănci și Asigurări

Fără precedent, poziţie comună a bancherilor faţă de taxa bancară. Marile bănci averizează guvernul că prin taxa bancară aduce criza economică în România. Bancherii aşteaptă să discute cu ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici

Fără precedent, poziţie comună a bancherilor faţă...

Autor: Claudia Medrega

21.01.2019, 00:08 7764

Într-o poziţie fără precedent, băncile din România, prin liderii lor, au aver­tizat guvernul că ordonanţa 114, care intro­du­ce taxa bancară, va aduce criza eco­no­mică în România şi va determina scă­derea investiţiilor şi a încrederii în viitor.

Răul produs prin această ordonanţă se mai poate repara doar pe planul stabilităţii finan­cia­re, dacă va urma un dialog care să o facă funcţională, a declarat vineri Sergiu Oprescu, preşedintele Aociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank.

Sergiu Manea, preşedintele CPBR şi pre­şe­din­tele executiv al BCR, cea mai mare bancă din Ro­­mânia, a afirmat: Avem sub revizuire toate pla­nurile de investiţii, taxa bancară duce la lipsă de încredere în economie şi scăderea cererii de credite.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, unde 60% din acţionari sunt investitori ro­mâni, a spus: După câţiva ani foarte buni, în care am crescut şi prin achiziţii, nu am reuşit să ne bucurăm de ceea ce am realizat. Am investit pro­fitul în capitalul băncii, în credite. Noi nu pu­tem să plecăm, să ne facem bagajele şi să plecăm în altă geografie.

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, de­ţinută integral de stat, a afirmat că banca în­cear­că găsirea unor soluţii pentru a compensa taxa pe active, respectiv reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.

La finalul anului trecut, guvernul PSD a introdus o taxă pe activele băncilor, legată de evoluţia ROBOR, taxă prin care speră să strângă la buget 3-4 mld. lei.

La ROBOR-ul din T4/2018, taxa bancară ar fi de 0,3%, dar este plătită de patru ori pe an, de unde rezultă o taxă finală de 1,2%.

Conform unei analize a BNR, taxa ban­ca­ră va mânca o bună parte din profitul siste­mu­lui bancar şi va trimite mai mult de jumătate din bănci pe pierdere, întrucât cea mai mare par­te a profiturilor este obţinută de primele cinci bănci din sistem. Chiar CEC Bank este la limita profitabilităţii cu această taxă bancară.

De la Viena, băncile austriece Erste, Raif­feisen, UniCredit, care deţin trei din cele mai mari cinci bănci din România, au criticat această taxă, interpretând mesajul guvernului că nu sunt bineveniţi în România şi astfel sunt îndemnaţi să-şi reducă activele.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ca­lifi­cat această taxă bancară ca fiind „o trăs­naie“, care pune în pericol stabilitatea fi­nan­ciară a Ro­mâniei. Isărescu de abia aşteaptă să se în­tâl­nească cu ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, cel care a definit această taxă ban­cară ca fiind o taxă pe lăcomia băncilor, pen­tru că au una dintre cele mai mari marje de pro­fit din Europa, în Comitetul de Macro­pru­denţialitate, organismul care trebuie să vegheze la stabilitatea economică şi financiară a României.

Cele două părţi încă nu s-au înţeles când va fi acest comitet.

Apariţia taxei bancare ridică multe semne de întrebare privind situaţia economică şi a fi­nan­ţelor publice a României: dacă totul merge atât de bine în România, aşa cum erau pre­zen­tările guvernului, de ce este nevoie de această taxă?, s-a întrebat Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.

Spre surprinderea întregii economii şi a mediului de business, guvernul PSD/ALDE nu a prezentat până acum proiectul de buget pe 2019, ceea ce face ca piaţa să fie plină de zvo­nuri, vehiculându-se şi apariţia altor taxe, pentru că guvernul are nevoie de bani mulţi, între 10 şi 20 de miliarde de lei, pentru a onora promisiunile electorale şi a închide bugetul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO