Reacţiile băncilor nu au întârziat să apară după ce Consiliul Concurenţei a anunţat amenzi record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro) în urma investigaţiei privind ROBOR. Cele mai mari bănci din România, vizate de sancţiunile autorităţii de concurenţă în acest dosar, au reacţionat rapid, susţinând că ele au avut o conduită conformă cu cadrul legal aplicabil, că sunt nevinovate şi că decizia Consiliului Concurenţei este injustă, fără o bază reală, nefundamentată, bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piaţă.
Astfel, bancherii sunt în total dezacord şi au respins ferm, la unison, concluziile şi sancţiunile autorităţii de concurenţă, anunţând că le vor contesta în instanţă, şi nu doar în România, ci şi pe plan extern.
„Investigaţia nu a relevat nicio dovadă privind existenţa unei înţelegeri între bănci pentru stabilirea cotaţiilor ROBOR“, „singurul aspect indicat vizează transparenţa acestor cotaţii“, „deciziile nu reflectă realităţile pieţei interbancare şi nu ţin cont de cadrul legal, pe care băncile participante la sistemul de fixing aveau obligaţia să îl respecte“, „niciunul dintre argumentele tehnice şi juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat“ - acestea sunt câteva nemulţumiri amintite de bancheri în replică la sancţiunile primite.
Dincolo de implicaţiile financiare legate de plata amenzilor record, băncile se declară determinate să îşi apere şi reputaţia.
În aceste condiţii, bancherii au transmis că aşteaptă motivarea deciziei Consiliului Concurenţei pentru ca mai apoi să iniţieze demersurile legale de contestare la Curtea de Apel Bucureşti, dar şi la instanţele sau autorităţile competente europene/internaţionale, şi se declară încrezători că vor obţine decizii favorabile în instanţă şi că dreptatea va fi de partea băncilor, invocând şi existenţa unor probe, a unor dovezi de nevinovăţie, incontestabile din punct de vedere legal. Cert este că băncile se declară pregătite pentru „un proces lung“.
Şi implicaţiile sancţiunilor decise de Consiliul Concurenţei în planul creditării şi economiei au fost aduse în discuţie de bănci, care susţin că aceste decizii vin într-un moment complicat pentru ţară şi economie şi pot duce la diminuarea capitalizării viitoare a băncilor ce ar putea duce la o potenţială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro.
O altă consecinţă care se conturează este că, după ce au aflat de amenzile decise de Consiliul Concurenţei în urma investigaţiei, unele dintre băncile care sunt implicate în stabilirea indicelui ROBOR analizează inclusiv ieşirea din această procedură.
De partea cealaltă, autoritatea de concurenţă nu mizează pe cartelizare în investigaţie, ci atacă modul de funcţionare al pieţei, susţinând că în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor.
