Băncile au continuat să-şi cureţe bilanţurile în primele 10 luni din acest an, astfel că rata medie a creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc a coborât la sfârşitul lunii octombrie 2019 la 4,45% din total împrumuturi, după ce la finele anului 2018 ajunsese la 4,96%, potrivit BNR.
Comparativ, în perioada ianuarie-octombrie 2018, rata NPL era de 5,38%, în timp ce în 2014 trecea de 20%.
Rata NPL a coborât la cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale se simţeau pe piaţa locală.
Tendinţa de scădere a ratei NPL vine după ce în perioada crizei economice unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.
BNR a estimat pentru 2019 o reluare a tendinţei de creştere a ratei de nerambursare a împrumuturilor, în special ca urmare a modificării condiţiilor economice şi financiare, în contextul temperării ritmului de creştere a activităţii economice şi al tensionării echilibrelor macroeconomice. BNR a anticipat că rata de nerambursare în cazul creditelor ipotecare se va dubla în 2019, de la 0,3% la finalul lui 2018 la 0,6% în decembrie 2019. În cazul creditelor de consum BNR estima o creştere cu o treime a ratei de nerambursare de la 2,6% în decembrie 2018, la 3,5% în decembrie 2019. Pe de altă parte, în cazul creditelor corporate BNR anticipa o rată de nerambursare de 4,1% la finalul anului 2019, în creştere de la 2,9%.
Pe parcursul anului trecut, rata NPL a coborât sub pragul de 6% în luna mai şi sub 5% în luna noiembrie, continuând ajustarea din anii precedenţi.
În ultimii patru ani, rata NPL s-a redus de aproximativ trei ori, însă este în continuare peste media europeană. La sfârşitul anului 2018, rata medie a NPL reprezenta 4,96% din total împrumuturi.
În ultimii patru ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de mai mult de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din UE. Băncile locale au scăpat în această perioadă de credite neperformante în valoare de peste 5 mld. euro. După ce anul 2017 a fost mai dinamic pe segmentul tranzacţiilor cu credite neperformante, anii 2018 şi 2019 au venit cu o încetinire a ritmului, în condiţiile înăspririi legislaţiei fiscale. Dincolo de impactul modificărilor fiscale care au vizat tranzacţiile cu NPL-uri, temperarea vânzărilor de credite neperformante din ultima perioadă poate fi şi un semn că bancherii au curăţat o parte importantă din bilanţuri, situaţie reflectată de altfel şi în nivelul din ce în ce mai scăzut al ratei de neperformanţă.
Cu toate că în ultimii ani bancherii au scăpat de o parte importantă din povara creditelor „rele“, iar calitatea portofoliilor de credite ale băncilor s-a îmbunătăţit, mai există spaţiu de ameliorare.
Nivelul ratei NPL în România este în banda intermediară de semnal a Autorităţii Bancare Europene (3-8%), dar a rămas în continuare peste media UE, care oscilează în jurul a 3-4%.
Băncile şi-au intensificat eforturile de reducere a expunerilor neperformante fie prin operaţiuni de write-off, fie prin cesiuni de portofolii importante de credite.
Reducerea ratei de neperformanţă a fost încurajată şi de BNR, care a dat undă verde bancherilor în vara anului 2014 pentru a scoate în afara bilanţului creditele provizionate integral, cu posibilitatea de a urmări debitorii ulterior pentru recuperarea creanţei.
Cel mai activ vânzător de NPL-uri a fost în ultimii ani BCR. Banca controlată de grupul austriac Erste a vândut şi cele mai mari pachete din piaţă. Printre băncile care au vândut pachete de NPL-uri se mai numără şi BRD-SocGen, CEC Bank sau Intesa Sanpaolo.
