Evoluţia monedei naţionale va fi influenţată şi de incertitudinile interne privind anul electoral şi posibilele derapaje populiste.
ING Bank vede evoluţia cursului de schimb mai legată de inte resul nerezidenţilor pentru titlurile de stat în lei şi de politica fiscală. „Până la alegeri, intervalul 4,45-4,54 pare destul de probabil. Credem în continuare că o nouă majoritate parlamentară după alegerile generale va aduce claritate privind disciplina fiscală şi vom vedea pe final de an EUR/RON la 4,40“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank. Moneda naţională a pierdut teren în iunie în faţa principalelor trei valute - euro, dolar şi franc elveţian-, însă pe parcursul primului semestru leul înregistrează o apreciere uşoară faţă de cele trei valute.
Pe parcursul lunii iunie, leul a pierdut 0,2% în faţa euro, cursul urcând de la 4,51 lei la 4,52 lei/euro, iar în 16 iunie a fost atins şi un maxim al ultimilor doi ani şi jumătate, când cotaţia s-a apropiat de nivelul de 4,54 lei /euro. Cursul a rămas peste pragul de 4,5 lei /euro în fiecare zi din iunie.
După primele şase luni ale anului, leul cumulează o apreciere modestă, de doar 0,08%, faţă de euro. Faţă de dolarul american, leul s-a apreciat în acest an cu 2%, în timp ce în raport cu francul elveţian moneda naţională a câştigat în primele şase luni 0,5%. În primele şase luni ale anului, yenul japonez a adus cel mai mare câştig investitorilor care au ales să parieze pe această valută, de 14,7%, şi a fost urmat în topul valutelor care s-au apreciat cel mai mult faţă de leu de rubla rusească şi dolarul canadian, cu avansuri de 12,8%, şi, respectiv, 5,1%.
La polul opus se plasează lira egipteană, cu o depreciere de 13,6% faţă de moneda naţională, lira sterlină, care a avut un declin de circa 11%, şi hryvna ucraineană, care s-a depreciat cu 5,4% în raport cu leul. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat recent că impactul iniţial al votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare locale a fost „emoţional“, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine“.
Însă, deşi până acum mişcările din pieţele locale monetară şi valutară au fost "limitate“, "nerelevante“, impactul Brexitului asupra pieţelor financiare va fi resimţit pe termen mai îndelungat, în condiţiile în care a sporit incertitudinea şi a slăbit spiritul european, după cum a atenţionat Isărescu.
După anunţarea votului pro-Brexit, pe piaţa valutară locală moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 0,4%, cotaţia urcând la 4,5366 lei/euro, ceea ce a reprezentat cel mai ridicat ritm de creştere din februarie 2015 încoace. Valutele din regiune au fost însă mult mai volatile. Cotaţia de referinţă leu/euro anunţată de BNR a recuperat în ultimele zile o parte din pierderi, dar a rămas peste 4,5 lei/euro.
Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 45% jumătate din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro.
În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Iar perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de
Lira sterlină a scăzut ieri la cel mai jos nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolarul, depăşind declinul de după votul pentru Brexit. Lira a scăzut cu până la 1,3%, la 1,3115, cel mai jos nivel din 1985. În raport cu euro, lira s-a depreciat la cel mai jos nivel din 2013 înaintea conferinţei de presă a guvernatorului Băncii Angliei, în care ar putea anunţa mai multe mecanisme de atenuare a efectelor negative ale Brexitului.
