♦ Anul 2026 poate să aducă dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, dar şi continuarea consolidării, restructurării şi digitalizării sistemului bancar ♦ BNR poate relaxa politica monetară prin reduceri ale dobânzii-cheie în condiţiile în care inflaţia scade ♦ Pe parcursul întregului an 2026 băncile vor plăti în continuare, pe lângă impozitul pe profit, şi impozitul suplimentar calculat prin aplicarea cotei de 4% asupra cifrei de afaceri, cotă dublată din S2/2025 ♦ Însă sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2026, după ce în 2025 câştigul a atins un nou nivel nominal ridicat ♦ Iar rata medie a creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc ar putea să crească în 2026 peste 3%, pe măsură ce va creşte numărul insolvenţelor şi falimentelor şi vom vedea disponibilizări.
► Cu cât va reduce BNR dobânda-cheie în anul 2026, de la nivelul de 6,5% cât a fost în 2025? Dobânzile vor scădea pe măsură ce inflaţia se va reduce. În 2025, din cauza inflaţiei mari, după „transferarea aproape integrală“ a majorării TVA în preţuri, dobânda-cheie a închis anul trecut în stagnare, la 6,5%.
BNR este de aşteptat să taie gradual dobânda-cheie, de la nivelul de 6,5% cât a fost dobânda pe parcursul întregului an 2025, însă întrebarea este cât vor fi reducerile cumulate şi când va începe ajustarea. Diminuarea ratei-cheie din tot anul 2026 ar putea să cumuleze în jur de 1 punct procentual, existând şi prognoze cu reduceri mai consistente, dar şi mai temperate, după cum indică unii analişti. Ajustarea dobânzii ar veni în condiţiile scăderii inflaţiei, nivelul prognozat de BNR pentru rata anuală a inflaţiei fiind de 3,7% la final de 2026, în scădere faţă de 2025. Prognozele unor bănci indică o rată-cheie de 5,5% sau de 5,25% la final de 2026, dar există şi estimări mai pesimiste, cu o dobândă de 5,75%.
Anul 2026 poate aduce şi scăderea indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC pe piaţa interbancară, sub 6%, precum şi diminuarea dobânzilor la credite. Aceste evoluţii ar veni după ce în 2025 dobânzile au rămas mari din cauza inflaţiei mari, după „transferarea aproape integrală“ a majorării TVA în preţuri. ROBOR la 3 luni pe piaţa interbancară urcase în primăvara lui 2025 peste 7%, în contextul turbulenţelor politice, dar apoi a coborât sub 6,2%. Iar indicele IRCC pentru creditele retail noi a urcat la un record de 6,06%. Rata anuală a inflaţiei a urcat în a doua parte a anului 2025 spre 10%, ca urmare a creşterii TVA şi a accizelor, precum şi după scumpirea energiei electrice, şi ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, conform BNR.
