Bănci și Asigurări

Previziuni: economia României se va restrânge cu 0,9% în 2020, iar deficitul bugetar va sări de 5% din PIB, chiar şi cu amânarea majorării pensiilor

Previziuni: economia României se va restrânge cu 0,9% în 2020, iar deficitul bugetar va sări de 5% din PIB, chiar şi cu amânarea majorării pensiilor

Autor: Iulian Anghel

19.03.2020, 00:05 1877

♦ Criza financiară începută în toamna lui 2008 avea să aducă României o cădere economică  brutală, de 5,5% în 2009 (de la o creştere de 9,1% cu un an înainte) şi de 3,9% în 2010. După nouă ani de creştere neîntreruptă, o criză venită de niciunde face prăpăd în economiile lumii.

Economiştii de la ING Bank au actualizat prognoza privind creşterea economică în ţările ECE - în urma măsurilor extraordinare pe care Europa este obligată să le ia pentru stăpânirea pandemiei - şi prognozează, în cazul României, o cădere economică abruptă în 2020 (nu de dimensiunea celei din 2009, totuşi – dar suntem abia la început), de 0,9%, de la o creştere de 4,1% în 2019, şi un deficit bugetar de peste 5% din PIB, chiar şi în situaţia în care majorarea pensiilor cu 40%, prevăzută pentru 1 septembrie, ar fi amânată. 

Ţintele României, înainte de apariţia bruscă a acestei crize, erau o creştere economică pentru 2020 de 4,1% şi un deficit bugetar în scădere de la 4,6% din PIB în 2019 la 3,6% din PIB în acest an. Însă, arată analiştii de la ING Bank, o reducere cu un punct a creşterii economice presupune o majorare a deficitului bugetar cu 0,4 pp, ceea ce înseamnă că deficitul va sări în acest an de 5% din PIB, chiar şi fără aplicarea legii pensiilor (varianta pe care merge ING). Legea pretinde, în acest an (septembrie – decembrie), un efort bugetar de 25 mld. lei, adică 2% din PIB.

ING Bank a redus pentru toate ţările din Europa Centrală şi de Est perspectivele de creştere, însă subliniază particularităţi, în privinţa răspunsurilor la criză. De pildă, băncile naţionale vor reacţiona diferit (BNR se va concentra pe asigurarea lichidităţii, probabil prin reducerea rezervelor minime obligatorii şi, la restrişte, şi pe reducerea dobânzii-cheie), iar politicile fiscale sunt  şi ele diferite. De exemplu, Polonia, care a avut în 2019 un deficit de sub 1% din PIB şi îşi plănuia pentru 2020 un deficit zero, nu va avea problemă să treacă la un deficit de 4% din PIB. Iulian Anghel

România, cu un defict de 4,6% în 2019, este stânsă cu uşa, pentru că spaţiul ei fiscal este îngust.

„Deşi săptămâna trecută eram încă relativ optimişti, avalanşa de revizuiri a creşterii şi semnalele pe care le obţinem din economia reală ne aduc în punctul în care estimăm o contracţie a PIB (PIB-ul României – n.red.) în 2020”, arată analiza ING Bank pentru România, semnată de economistul Valentin Tătaru.

Potrivit sursei citate, cu  excepţia unui impuls temporar în activitatea de vânzări cu amănuntul, determinat de teamă (cresc vânzările de produse alimentare şi sunt în scăderea vânzărilor nealimentare), ”pur şi simplu nu putem aştepta nimic bun în următoarele două luni”. Prin urmare, T I/2020 va marca o cădere „teribilă” faţă de T IV 2019, la fel şi T II/2020, urmate de o revenire treptată, ceea ce va duce PIB-ul la un minus 0,9% pe întreg anul.

Inflaţia ar urma însă să scadă, ca urmare a preţului redus al petrolului, a unei cereri mai mici şi a reducerii creşterii. Inflaţia ar urma să fie de 2,5%, la final de an, şi de 2,8%, media anuală.

În privinţa politicii BNR aceasta va oferi lichiditate prin operaţiuni repo, va lăsa leul să se deprecieze puţin, ar putea reduce din nou rezervele minime obligtorii şi chiar să reducă moderat dobânda-cheie, dacă scăderea economică se adânceşte, dar asta doar după ce alte bănci din regiune o vor fi făcut-o.

„Credem că BNR va colabora cu băncile şi cu Ministerul de Finanţe pentru a sprijini schemele de creditare pentru IMM-uri”.

Potrivit aceleiaşi prognoze, leul va fi cotat la 4,85 lei/euro, la final de an, (4,86 lei/euro în T II).

 
AFACERI DE LA ZERO