Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca evaluarea agenţiei americane să menţină calificativul de rating la BBB- cu perspectivă negativă pe care România îl are acum. BBB- (recomandat investiţiilor) este însă imediat deasupra calificativului Junk/speculativ care indică un risc major de blocaj financiar şi o lipsă a capacităţii de rambursare în creştere, prin urmare investitorii sunt sfătuiţi să nu investească.
Un calificativ mai prost decât cel de azi nu ar fi o dramă, dar ar scumpi creditul pentru România, punând o presiune şi mai mare pe buget. Asta în condiţiile în care dobânzile la datorie ce trebuie plătite în acest an vor atinge 3% din PIB (61 mld. lei), un nivel niciodată întâlnit după revoluţie. Mai mult decât atât, România se împrumută deja la cel mai înalt nivel din UE, plătind dobânzi la credite noi de 7%, mai mari nu doar decât Germania (3,1%), dar mai mari decât Ungaria (5,2%), Polonia (5,4%) şi chiar Serbia (5,4%).
Într-o situaţie în care economia stagnează (o creştere economică aşteptată, în acest an, de doar 0,1%) o creştere a poverii datoriei ar însemna o piedică serioasă în calea redresării. Necesarul de finanţare al României, în 2026, este de 285 mld. lei (15% din PIB). Deficitul bugetar de 6,5% din PIB, stabilit în legea bugetului, înseamnă 128 mld. lei (datoriei nouă) şi 157 mld. lei sunt refinanţările. Şi datorie nouă şi refinanţările sunt contractate la un randament în creştere, deci povara fiscală se majorează oricum. Ea ar deveni şi mai apăsătoare, în cazul unui downgrade. În plus, dar fiind nivelul redus al aşteptărilor privind creşterea economică, o înrăutăţire a ratingului suveran ar putea tranşa definitiv problema “creştere economică firavă” versus “recesiune”.
Datele din teren arată însă că nu există un motiv evident pentru o înrăutăţire a ratingului suveran. La şase luni din an, deficitul public este de 2% din PIB, în vreme ce ţinta pe întreg anul este de 6,2% din PIB. Rămâne, aşadar, o bună marjă de manevră pentru a doua parte a anului. Şi apoi, după cum spune economistul Laurian Lungu, dacă angajamentele de menţinere a deficitului în ţintele convenite rămâne în picioare, şi agenţiile de rating şi investitorii vor trece cu vederea derapajul politic de la Bucureşti.
Ministrul de finanţe, Alexandru Nazare, a fost, în zilele din urmă, de un optimism prudent. A spus că speră că ratingul va fi menţinut, dar nu a exclus deteriorarea sa.
Fostul ministru de finanţe şi fost premer, Florin Cîţu, crede că o eventuală menţinere a ratingului de ţară nu înseamnă că România e pe drumul cel bun.
„Agenţiile vor menţine nivelul actual de îngrijorare pentru România. Nu sunt instituţii foarte proactive şi atunci nu mă aştept să creeze singure acum, fără un context mai complicat global, să facă un downgrade pentru România, dar mă aştept să fie cuvinte dure la adresa României”, a spus Cîţu la Radio France International, citat de Mediafax.
Florin Cîţu a mai spus că se aşteaptă „să fie un semnal (al Fitch - n. red.) care o să încerce să ne împingă din nou către a înţelege că e nevoie de reformă în România şi ar trebui să facem ceva, dar ştiind cum funcţionează agenţiile şi faptul că nu sunt chiar independente, nu cred că vom vedea în acest moment o decizie, dar este la muchie, este cam 50-50 situaţia”.
