Creditele în lei acordate populaţiei pentru achiziţia de locuinţe s-au dublat în ultimul an, la 21 mld. lei, în timp ce creditele în valută s-au diminuat cu 3 mld. lei, 32 mld. lei, potrivit datelor BNR.
Însă, ritmul de creştere al creditelor pentru achiziţia de locuinţe s-ar putea diminua în perioada următoare din cauza iniţiativelor legislative care pot afecta capacitatea populaţiei de a accesa un astfel de împrumut, cum ar fi legea dării în plată.
„Este evident că activitatea de creditare imobiliară în lei va scădea puternic. Va fi o perioadă de cantonare. Vor trece luni de zile până când băncile vor estima care sunt ratele de pierdere, de încurcăturile pe care le pot avea în noile condiţii“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Finanţările Prima casă, programul guvernamental care a îngroşat portofoliile băncilor, se vând în prezent la un cost de 2% plus indicatorul Robor la trei luni, referinţa costurilor în lei, care în prezent este sub pragul de 1% pe an. Însă, costul leilor ar putea creşte în perioada următoare, ceea ce ar pune presiune pe debitorii cu credite imobiliare, susţin analiştii. Soldul finanţărilor Prima casă este de aproximativ 28 mld. lei, peste nivelul soldului împrumuturilor imobiliare în lei, întrucât sunt şi finanţări în euro, accesate în perioada 2009-2013.
Pentru un credit imobiliar standard de 200.000 de lei (45.000 de euro), costul total după 30 de ani ajunge la 337.000 de lei. Venitul minim necesar pentru accesarea creditului este de 2.000 de lei. În cazul Prima casă, pentru un credit de 200.000 de lei, costul total de plată după trei decenii este de 306.000 de lei, iar venitul minim necesar este de 1.850 de lei, potrivit conso.ro.
Cum arată noile uniforme ale Tarom, semnate Cătălin Botezatu. Galerie FOTO
Debitorii care au contractat un credit ipotecar sau pentru alte investiţii imobiliare, cu un salariu mai mare decât cei care au accesat un credit de consum (cu aproximativ 40% mai mare), au şi un grad de îndatorare mai mare (40% comparativ cu 30% în cazul celor cu credite de consum).
BNR spune că în aceste condiţii, la care se adaugă şi posibilele vulnerabilităţi viitoare generate de un mediu cu rate de dobândă aflate la minime istorice, este necesară menţinerea prudenţei în activitatea de creditare a populaţiei.
Numărul persoanelor care au accesat piaţa creditului pentru achiziţia unei locuinţe a crescut după criză, iar în prezent depăşeşte cu 50% numărul debitorilor care au obţinut un astfel de credit în anul 2008.