Bănci și Asigurări

„Proiectele pe fonduri europene pot reprezenta o rampă de dezvoltare, bani şi programe sunt, dar trebuie să vă uitaţi la ce impact vor avea aceşti bani în business! Este nevoie de colaborare între antreprenori, autorităţile publice, consultanţi şi bănci pentru a transforma în realitate viitorul care acum arată bine pe hârtie!“

Conferinţa ZF/ROREG - Iaşi. De la idee la business inteligent cu finanţări europene

„Proiectele pe fonduri europene pot reprezenta o rampă...

Autor: Mirabela Tiron

08.02.2023, 00:07 606

Trebuie să vă asiguraţi de la început că aveţi toate resursele necesare pentru implementarea proiectului, atât resurse umane, cât şi financiare Sustenabilitatea proiectului este extrem de importantă, faceţi astăzi o investiţie care să rămână viabilă pentru trei-cinci ani Acum avem resurse şi este momentul să ne dezvoltăm ADR Nord-Est: Obiectivul este să scurtăm timpul între momentul în care se depune cererea şi momentul în care beneficiarul află dacă s-a aprobat sau respins proiectul.

Programul Regional Regiunea de Nord-Est 2021-2027 beneficiază de fonduri de 1,75 miliarde de euro, din care 25% sunt fonduri care vor merge spre mediul pri­vat. Acum este momentul când regiunea se poate dezvolta, iar antreprenorii pot imple­men­ta proiecte pentru dezvoltarea aface­ri­lor, dar pentru a se vedea un impact pe teren şi nu doar pe hârtie este nevoie de colabo­rare între antreprenori, autorităţi, bănci şi consultanţi, potrivit speakerilor prezenţi la conferinţa „ZF/ROREG - Iaşi. De la idee la business inteligent cu finanţări europene“, realizată de ZF în parteneriat cu ROREG, BCR şi ADR Nord-Est. „Faptul că suntem o regiune rămasă în urmă reprezintă pentru noi un imbold pentru a transforma această regiune într-un loc dezvoltat. De mulţi ani facem paşi în această direcţie. Regiunea de Nord-Est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare şi săracă, 25% merg o­bli­ga­toriu către mediul privat, pe competi­tivitate, inovare, cercetare“, a declarat în cadrul con­ferinţei Vasile Asandei, director general, ADR Nord-Est

El a mai precizat că regiunea are nevoie de autostradă, de conexiuni rutiere şi ferovi­are, dar aşteptăm să vină autostrada sau începem să facem ceea ce depinde de noi?

„Am pornit cu motivaţia că dorim ca re­giu­nea asta să devină o regiune în care oa­me­nii să investească, să rămână sau să se întoar­că. Avem şi resurse. (...) Problema României nu sunt banii, banii sunt o resursă la care avem acces, se discută de mulţi bani, dar important este cum transformăm aceşti bani în proiecte cu impact şi rezultat care să ne schimbe viaţa. Ne preocupă zona de antreprenoriat, avem iniţiative pentru start-up-uri, ne preocupă să avem strategie, planuri pentru viitor, avem strategie de specializare inteligentă, să ştim care sunt domeniile în care obţinem cel mai bun rezultat“, a mai adăugat el.

Şi Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, a precizat că bani sunt prin programele europene, dar important este să urmărim impactul proiectelor, iar ca să se vadă acest impact este nevoie de colaborare.

„Sărim de 100 de miliarde de euro pe care România ar trebui să îi investească până în 2029-2030, este cea mai mare sumă de bani de care România beneficiază de la aderarea la UE. Principala lecţie este să urmărim im­pac­tul. Ca să avem impact trebuie să colabo­răm toţi: autorităţi publice, bănci, universi­tăţi, antreprenori, ca să reuşim să transfor­măm acest viitor ce arată bine pe hârtie trebuie să suflecăm mânecile şi să lucrăm“, a declarat ea.

Antreprenorii care au implementat pro­iecte pe fonduri europene au susţinut că în­cre­derea, echipa şi lucrul cu consultantul sunt elemente de bază. „La început am avut o mică teamă legat de cum ne vom descurca, am de­păşit teama cu ajutorul consultanţilor, am im­plementat trei pro­iecte cu succes. Am luat prin fonduri europene peste 3,5 mil euro, bani in­vestiţi la Botoşani. Producem bijuterii din aur, producţia este bazată pe o tehnologie a­van­sată, fondurile au fost canalizate în direcţia asta“, a spus Ioan Matei, general manager, SC IRINIK SRL Sabrini din Botoşani.

Procesul de accesare a fondurilor euro­pene s-a simplificat, s-a digitalizat o parte din proces, iar pe apelul următor vor apărea şi mai multe simplificări pentru depunerea proiectelor, potrivit lui Bogdan Şorodoc, administrator SC Graffiti Print.

Proiectele pe fonduri europene pot reprezenta o rampă de dezvoltare a afacerii.

(...) Am beneficiat de un grant de la ADR care ne- a permis să atingem obiective deosebite. A venit la momentul potrivit, în 2018, a fost momentul când am depus proiectul, echipamentele s-au livrat în 2020. Dacă nu aş fi avut această oportunitate aş fi întârziat 2-3 ani, investiţia depăşea 3,5 mil. euro. A reprezentat o rampă de lansare pentru noi, exact în situaţia dificială. În pandemie o mare parte a consumatorilor au avut nevoie să li se livreze produsele acasă. Acest e-comerce a avut nevoie de ambalaje sustenabile, ceea ce a fost un boost pentru noi. Contrar aparenţelor de la începutul lui 2020 am reuşit să avem rezultate bune şi peste aşteptări“, a spus Tiberiu Stoian, Fondator al fabricii de ambalaje EXONIA

Pintre obiectivele ADR Nord-Est se numără şi scurtarea timpului între momentul în care se depune cererea şi momentul în care beneficiarul află dacă s-a aprobat sau respins proiectul.

„Finanţarea europeană a reprezentant un mare pas înainte şi un aport pentru utilaje noi, dar şi a pentru crea produse mai eficiente şi calitative. Mă gândesc acum pentru partea de digitalizare să fac proiect. Am accesat fonduri pentru producţia de mobilier, acum avem 8 angajaţi, am creat 5 locuri noi de muncă după ce am luat finanţarea. Producem mobilă doar pentru piaţa internă şi sperăm să ne dezvoltăm în toată ţara. Este nevoie de multă răbdare când depui un proiect“, a spus Ioan Poleucă, Manager Mobi Mod SRL.

Vasile Asandei, director general, ADR Nord-Est

♦ Faptul că suntem o regiune rămasă în urmă reprezintă un imbold pentru a transforma această regiune într-un loc dezvoltat. De mulţi ani facem paşi în această direcţie.

♦ Regiunea de Nord-Est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare şi săracă regiune, avem un program regional, 25% din această sumă merg obligatoriu către mediul privat, adică 400 mil. euro merg în zona privată pe competitivitate inovare, cercetare.

♦ Obiectivele noastre sunt să scurtăm timpul dintre momentul în care se depune cererea şi momentul în care beneficiarul află că s-a aprobat sau s-a respins proiectul.

♦ Ne dorim să transferăm responsabilitatea către beneficiarul final. Nu este firesc ca o instituţie să verifice totul, beneficiarul este în mod firesc la fel de bine pregătit şi este normal ca responsabilitatea principală să fie la el. Avem nevoie de resurse de învăţare.

♦ Problema României nu sunt banii, banii sunt o resursă la care avem acces, se discută de mulţi bani, dar important este cum transformăm aceşti bani în proiecte cu impact şi rezultat care să ne schimbe viaţa. Nici nu avem bani la câte ne trec prin cap şi nu de fiecare dată ce punem într-un proiect este ce trebuie. Ştiinţa de a duce bani unde produc cel mai mare efect este cea mai importantă.

♦ Ne preocupă zona de antreprenoriat, avem iniţiative pentru start-up-uri, ne preocupă să avem strategie, planuri pentru viitor, avem strategie de specializare inteligentă, să ştim care sunt domeniile în care obţinem cele mai bune rezultate.

Oana Bâra, coordonator programe de finanţare, BCR

♦ Sărim de 100 de miliarde de euro pe care România ar trebui să îi investească până în 2029-2030, este cea mai mare sumă de bani de care România beneficiază de la aderarea la UE.

♦ Ca să avem impact trebuie să colaborăm toţi: autorităţi publice, bănci, universităţi, antreprenori, ca să reuşim să transformăm acest viitor ce arată bine pe hârtie trebuie să suflecăm mânecile şi să lucrăm împreună.

♦ Peste 5.500 de firme vor putea să se digitalizeze prin acest program, este un ajutor de care trebuie să profite orice companie indiferent de dimensiune.

♦Pe apelul de digitalizare, care se deschide pe 15 februarie, la finalul implementării proiectului compania va trebui să atingă 6 din criteriile DESI.

♦ Noi am identificat un set de sfaturi pentru antreprenori. Primul este că trebuie să aveţi o strategie foarte clară pentru afacerea voastră, să nu accesaţi o finanţare europeană dacă nu este în linie cu direcţia afacerii. Este foarte important să aveţi grijă la sursele din care vă luaţi informaţiile. Un alt sfat se referă la faptul că atunci când vreţi să accesaţi finanţarea să citiţi toate condiţiile, chiar şi notele de subsol, acestea pot face diferenţa dintr-o o oportunitate şi o piatră de moară. Monitorizarea fluxului, să vă asiguraţi de la început că aveţi toate resursele necesare pentru implementarea proiectului, atât umane, financiare. Este important ca la început de drum să ştiţi că aveţi totul la dispoziţie.

♦ Ultimul sfat este că sustenabilitatea proiectului este extrem de importantă, faceţi astăzi o investiţie, dar acea investiţie să rămână viabilă pentru trei-cinci ani. Dacă se lansează un apel pentru finanţarea pensiunilor în zona montană şi investiţia nu ar fi performantă şi fără acel grant. recomandarea este că mai bine nu o faceţi.

Monica Harja-Zlăvog, director, Direcţia PR Nord-Est 2021-2027

♦ În Programul Regional Nord-Est avem alocări pe pe obiective tematice.

♦ Din cei 1,75 miliarde euro suma totală, aproape 420 de milioane de euro merg pe cercetare-inovare.

♦ Avem 126 mil. euro pe cercetare-inovare, din care 35 mil. euro pentru infrastructuri de cercetare, dezvoltarea capacităţilor de cercetare, sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de inovare a IMM-urilor - 6 mil. euro pentru vouchere de inovare, proof of concept avem 6 milioane de euro, pentru a testa o invenţie, un produs al cercetării dezvoltat într-o întreprindere, dezvoltarea inovativă a clusterelor.

♦ Avem 292 mil. euro pentru competitivitate IMM (60 mil. euro pentru microîntreprinderi, 30 mil. euro pentru economie circulară, 157 mil. euro pentru instrumente financiare pentru IMM şi 8 mil. euro pentru proiecte ale start-up şi spin-off pentru dezvoltarea şi validarea unui produs minim valabil (MVP), se acordă bani pentru testare, pentru un prototip, dar şi 37,5 mil. euro pentru investiţii pentru implementarea soluţiilor de specializare inteligentă.

♦ Când vine vorba de 60 mil. euro granturi pentru microîntreprinderi avem în vederea finanţarea prin două apeluri pentru activităţi ca diversificarea, dezvoltarea capacităţii de producţie, achiziţia de noi tehnologii şi automatizare şi activităţi de marketing şi branding.

Bogdan Şorodoc, administrator, SC Graffiti Print SRL

♦În 2009 am depus primul proiect pentru fonduri europene, pe care l-am făcut singur dar cum am uitat notele explicative de la bilanţ proiectul a fost respins. Am redepus proiectul şi mi s-a aprobat, l-am implementat în 2013, a durat un an şi jumătate tot proiectul. La implementare am avut sprijinul ADR Nord-Est, apoi am primit solicitări să ajut prietenii şi am dezvoltat o nouă activitate pe consultanţă.

♦ Încerc să caut soluţii practice pentru beneficiarii mei şi să învăţăm din greşelile anterioare. Am oferit consultanţă şi avem peste 15 proiecte ale IMM-urilor care au fost finalizate până acum. Cea mai bună recomandare este să se utilizeze doar surse oficiale.

♦ Principalele probleme ale antrepreno­rilor sunt lipsa de finanţare, a doua problemă este că vor să se dezvolte dar nu ştiu exact direcţia iar a treia problemă este faptul că foarte mulţi solicitanţi consideră că dacă au o firmă de consul­tan­ţă această firmă trebuie să facă totul.

Sorin Popa, director executiv, SC EMS Electra SRL

♦ Suntem o firmă din grupul Electra ce realizează producţie de subansambluri, 75% din producţie vindem la export şi 25% pentru România. Avem 18,5 mil. lei cifră de afaceri.

♦ În acest scop am derulat patru proiecte pentru creşterea competitivităţii, în valoare totală de 6,6 milioane de lei, din care 51% ajutor nerambursabil de la UE, diferenţa din surse interne şi credite BCR. Finanţările au fost folosite pentru utilaje automate cu înalt nivel tehnologic, am promovat pe plan extern serviciile, am crescut cifra de afaceri de 4,7 ori faţă de 2011, când aveam 3,6 mil. lei, când am demarat primul proiect.

♦ În lipsa acestui ajutor nu puteam să avem această dezvoltare de această anvergură. Au venit şi cu anumite dificultăţi de-a decide dacă colaborăm cu firmă de con­sultanţă, am decis să avem o astfel de colaborare pentru a reduce încărcarea personalului nostru, dar a reduce şi riscurile şi penalităţile pentru defecte de procedură.

Daniel Isachi, FNGCIMM SA-IFN, director sucursala Iaşi

♦ Programul IMM Invest Plus care se derulează de anul trecut de fapt se referă la o finanţare pe care o acordă banca, iar fondul de garantare acordă acele facilităţi şi subvenţionarea, grantul, pe partea de 12 luni dobândă şi comisionul de risc pe toată perioada de derulare a creditului. Paşii pe care trebuie să îi urmeze o IMM pentru garanţia la IMM Invest: cred că e util să ia legătura cu bancherul, să afle dacă e eligibil la condiţiile finanţatorului şi apoi să aplice pe acea platformă unde oferă câteva date. Apoi într-o aplicaţie digitală se introduc datele şi primeşte acea aprobare, termenul este de cinci zile din momentul în care banca face notificarea în siste­mul electronic, au fost perioade mai aglomerate, dar în 2023 sperăm să se desfăşoare mult mai operativ pentru că am căpătat experienţă.

♦ Ar trebui să ne informăm de toate programele de la nivel european, pentru că tendinţa pleacă de la Bruxelles, celor din regiune nu le lipseşte curajul şi ar trebui să facă acele proiecte pe care şi le-au propus.

♦ În total în România au fost 30.000 de beneficiari cu valoarea garanţiilor de 111 miliarde de lei.

Ioan Matei, general manager, SC IRINIK SRL Sabrini din Botoşani

♦ Am luat prin fonduri europene peste 3,5 mil euro, bani investiţi la Botoşani.

♦ Povestea noastră începe acum 20 de ani la Botoşani, avem 32 de magazine în ţară şi o unitate de producţie la Botoşani. Producem bijuterii din aur cu diamante, verighete, producţia este bazată pe o tehnologie avansată, fondurile au fost canalizate în direcţia asta.

♦ Exportul reprezintă 10% în businessul nostru, cu exportul am început timid. Prin proiectele de finanţare am fost obligaţi să participăm la o expoziţie internaţională în Italia, apoi am tot participat la expoziţii, avem acum clienţi din Anglia, Germania, Cehia, Ungaria.

♦ Ne gândim să accesăm şi alte fonduri, avem deja pregătit un proiect şi aşteptăm să vedem când îl depunem. Avem biroul la Timişoara, dar fabrica este la Botoşani. Autostrada ar aduce multe investiţii.

Găsim oameni pentru fabrica din Botoşani, problema este calificarea oamenilor, şcolile de meseriaşi au dispărut, facem calificare la locul de muncă.

Ioan Poleucă, manager, SC MOBI MOD SRL

♦ Am accesat fonduri pentru producţia de mobilier, acum avem 8 angajaţi, am creat 5 locuri noi de muncă după ce am luat finanţarea. Producem mobilă doar pentru piaţa internă şi sperăm să ne dezvoltăm în toată ţara. Finanţarea europeană a reprezentant un mare pas înainte şi un aport pentru utilaje noi, dar şi a crea produse mai eficiente şi calitative. Mă gândesc pentru partea de digitalizare să fac proiect, am nevoie de aşa ceva.

♦ Este nevoie de multă răbdare când depui un proiect.

Narcis Ghionea, director zonal corporate, BCR

♦ Mediul antreprenorial şi capitalul românesc sunt extraordinar de puternice în toată zona, nu doar în cele şase judeţe din regiune, ci toată Moldova. Un potenţial extraordinar de dezvoltare vedem pe toate CAEN-urile, în special pe cele cu valoare adăugată mare, lucru care este uşor de susţinut, mai ales că vorbim de centre universitare puternice, dar mai ales la Iaşi, unde avem partea de diversificare a zonelor.

♦ Triplarea salariului mediu din ultimii 10 ani din zona Iaşi dată de partea de hub de IT şi dezvoltarea pe automotive, dar şi vestea de la Statistică zona de nord-est are media de vârstă de 40,8 ani, iar judeţul Iaşi 39 de ani ce arată potenţial mare de creştere.

♦ Pe ultimii doi ani strict pe cele 6 judeţe din nord am acordat peste 550 de finanţări, cu valoare 740 de milioane de euro, pe toate domeniile.

♦ Băncile au un sistem foarte procedural de defalcare pe cifrei de afaceri, noi finanţăm cam ce înseamnă cifre de afaceri de la 1 milion de euro în sus, dar dorinţa noastră este să vină ceva în urmă, ne structurăm bugetele în funcţie de ce vedem că vine din urmă.

Tiberiu Stoian, fondator, fabrica de ambalaje EXONIA

♦ M-am bucurat de o creştere constantă a activităţii, evoluţia a fost însă foarte lentă.

♦ Soluţia a fost un mix de soluţii de finanţare, a reprezentant un mix de finanţare, am beneficiat de un grant de la ADR care ne-a permis să atingem obiective deosebite. A venit la momentul potrivit, în 2018, a fost momentul când am depus proiectul, echipamentele s-au livrat în 2020. Dacă nu aş fi avut această oportunitate aş fi întârziat doi-trei ani, investiţia depăşea 3,5 mil. euro. A reprezentat o rampă de lansare pentru noi.

♦ Firma avea 15 angajaţi şi cifra de afaceri de 500.000 de euro înainte de-a accesa aceste fonduri. În anul 2020 a fost un an în care am înregistrat o creştere cu 60% a EBITDA, ce a fost mai spectaculos a fost evoluţia din 2021 unde cifra a crescut cu mai mult decât 100%, dar creşterea EBITDA este de 400% într-un singur an.

În 2022 am avut rezultate în creştere, avem o cifră de afaceri în creştere cu 29% iar EBITDA plus 75%.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO