Bănci și Asigurări

PwC: Execuţia bugetară din primele 9 luni ale anului arată că realizarea planului de investiţii nu este posibilă în contextul încadrării în ţinta de deficit bugetar

Ileana Guţu, CFA - Senior Manager, Evaluare şi analiză economică, PwC , şi Bogdan Vasile – Consultant, PwC România

Ileana Guţu, CFA - Senior Manager, Evaluare şi analiză economică, PwC , şi Bogdan Vasile – Consultant, PwC România

Autor: Roxana Rosu

05.11.2018, 15:26 725

Analiza execuţiei bugetare a primelor 9 luni ale anului curent arată că deficitul a atins 16,8 miliarde lei (1,77% din PIB), semnificativ mai mare decât cel înregistrat în acelaşi interval din 2017, 6,8 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB. Chiar şi în aceste condiţii, anul 2017 s-a încheiat cu un deficit apropiat de nivelul maxim prevăzut de Tratatul de la Maastricht (3% din PIB), de 2,88% din PIB, se arată într-o analiză realiată de Ileana Guţu, CFA - Senior Manager, Evaluare şi analiză economică, PwC România, şi Bogdan Vasile – Consultant, PwC România

Pentru a menţine balanţa bugetară în limita de 3%, autorităţile ar putea fi nevoite să recurgă la reduceri de cheltuieli, care s-ar putea răsfrânge în mod negativ asupra investiţiilor planificate în acest an. Din analiza primelor 9 luni ale anului, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei, cu 25,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prin raportare la investiţiile planificate pentru acest an, gradul de realizare la momentul primelor 9 luni este de 39,5% (echivalentul unui procent din PIB de 1,6%), în condiţiile în care au fost planificate investiţii de 38,5 miliarde lei (echivalentul unui procent din PIB de 4,2%). Este de menţionat totuşi că, la nivelul anului 2017, cheltuielile de capital au recuperat parţial din terenul pierdut în restul anului, crescând cu peste 50% în ultimele 3 luni, raportat la restul anului.

În situaţia în care cheltuielile de investiţii planificate vor fi realizate integral şi presupunând că:

  1. în pofida estimărilor recente ale analiştilor, economia va creşte în anul 2018 în ritmul prognozat de autorităţi de 5,5% în termeni reali şi
  2. evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru ultimele trei luni va urma structura anului precedent, ţinta de deficit bugetar ar fi depăşită cu mai mult de 1%.

Proiectul bugetului pe anul 2018 (conform rectificării aprobate în septembrie 2018), comparativ cu realizările anului 2017, arată o creştere a cheltuielilor cu personalul de aproximativ 16,6 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială de aproximativ 7,8 miliarde lei. Dacă analizăm primele nouă luni ale anului 2018, creşterea cheltuielilor cu personalul este în linie cu sumele bugetate (a atins 12,7 miliarde lei), în timp ce creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a depăşit deja suma bugetată, atingând un nivel de 8,5 miliarde lei (ambele sume sunt raportate la aceeaşi perioadă a anului 2017). De asemenea, raportat la creşterea aşteptată pentru întreg anul 2018, s-a înregistrat o depăşire cu aproape 2,1 miliarde lei a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (includ cheltuielile materiale şi prestările de servicii cu caracter funcţional, deplasările, utilităţi şi furnituri de birou, dar şi alte cheltuieli precum chiriile).

Un efect pozitiv asupra deficitului bugetar l-a avut evoluţia veniturilor nefiscale, care au crescut cu 3,2 miliarde lei în primele 9 luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce proiectul de buget revizuit anticipa o creştere a acestora cu 1,7 miliarde lei faţă de 2017.

Aceste creşteri de cheltuieli au venit pe fondul unei creşteri economice semnificative şi reflectă o politică fiscală pro-ciclică. Reiterăm ideea că o asemenea abordare este riscantă în eventualitatea unei decelerări a economiei, dat fiind că astfel de măsuri limitează instrumentele fiscale de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea aplica în cazul unei evoluţii adverse a indicatorilor macroeconomici.

Cheltuielile cu dobânzile, estimate la un nivel de 12 miliarde lei în varianta revizuită a bugetului, au înregistrat o creştere de aproape 20% faţă de anul anterior şi se situează la cel mai cel mai ridicat nivel al ultimilor 5 ani. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile este atribuită atât contractării de noi împrumuturi (datoria publică a atins în anul 2018 cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani), dar şi contextului de creştere a ratelor de dobândă de pe pieţele financiare. Graficele de mai jos ilustrează atât evoluţia cheltuielilor cu dobânzile, cât şi cea a datoriei publice, în termeni absoluţi şi ca procent din PIB.

Conform Scrisorii  Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2019, proiecţiile de creştere economică de 5,7% (termeni reali) şi de inflaţie medie anuală de 2,8% par optimiste în condiţiile în care Comisia Europeană estimează o creştere economică de 4,1% şi o rată a inflaţiei de 3,4% pentru anul 2019 pentru România.

Rămâne de văzut cum vom încheia anul 2018 din perspectiva creşterii economice, încadrării în ţinta de deficit bugetar, realizarea planului de investiţii publice preconizat şi costul finanţării datoriei publice. Este însă vital ca proiectul de buget pentru anul 2019 să fie fundamentat pe ipoteze realiste şi să conţină alocări adecvate ale resurselor, inclusiv a celor destinate investiţiilor publice, care să fie dedicate unei creşteri economice sustenabile pe termen lung.

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO