Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, cea mai mare bancă de stat, care în opt ani de conducere a transformat CEC de la statutul de casă de depozite la cel de bancă comercială, afirmă că este anormal ca ministrul de finanţe să fie de 20-30 de ori mai prost plătit decât preşedintele CEC.
Salariul său este confidenţial, dar este cunoscut că vicepreşedinţii de la CEC câştigă 15.000 de euro pe lună. „Este total aiurea ca ministrul de finanţe să aibă astfel de salariu la nivelul la care ceri să aibă responsabilitate, să aibă decizie – sunt lucruri pe care eu nu le înţeleg. Noi păcătuim şi spunem că un ministru trebuie să aibă 1.000 de euro -1.500 de euro. Nu este de 30 de ori mai mare salariul meu, dar preşedintele CEC are o leafă rezonabilă în raport cu ceea ce se plăteşte în sistemul bancar“, a spus Gheţea într-un interviu la VIDEO ZF LIVE acordat Ziarului Financiar cu ocazia anunţului retragerii sale din funcţia de preşedinte al CEC, după opt ani. Ministrul finanţelor este cel care numeşte conducerea băncilor de stat.
Dar cum a devenit bancher Radu Gheţea? „Am terminat Facultatea de Matematică Aplicată în 1972. Am fost repartizat la Centrul de Calcul al Ministerului Finanţelor şi în prima zi mi s-a spus: tu o să lucrezi pentru Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE). M-am transferat ulterior la BRCE, unde am lucrat timp de 22 de ani, înainte de 1989. Am fost repartizaţi în funcţie de medii. Se înfiinţaseră 9 centre de calcul în diverse sectoare –finanţe, agricultură. Centrul de Calcul de la Finanţe avea ca obiectiv informatizarea activităţii de atunci a Finanţelor, a băncilor de atunci – BNR, Banca Agricolă, Banca de Investiţii, BRCE - , plus ADAS (fosta Administraţie a Asigurărilor de Stat – n.red.), plus CEC“, povesteşte el.
„Ştiam informatică, dar habar nu aveam de banking.“ Dar se făcea banking înainte de 1989? „O să vă spun. Se făcea banking de o manieră total diferită. Banking-ul de după 1989 este diferit total de ceea ce a fost înainte de 1989, cu o singură excepţie – BRCE. Deşi scria că îndeplineşte politica partidului şi statului în activităţile de comerţ exterior, trebuia să ne încadrăm în cutumele internaţionale. Creditarea internă se făcea pe bază de plan.“
Dar se poate desfăşura activitate bancară fără risc?
„Nu era luat riscul în calcul. Când se dădea credit se dădea planul de creditare. Se spunea - la Uzina 23 August daţi atâta credit, la Agroexport atâta credit.“ Erau credite neperformante?
„Nu, era altă metodă. La un moment dat se crea un blocaj şi se făcea o compensare. Se făcea compensarea între bănci. La un moment dat rămânea o diferenţă mare de acoperit şi diferenţa asta se acoperea prin emisiune monetară.“
Dar e vreo diferenţă faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2008, când statul american a intervenit şi a salvat băncile americane cu 700 miliarde de dolari? „Da, este o diferenţă, pentru că atunci era o chestiune curentă. Să sperăm că situaţia din 2008 nu se va mai repeta. În 22 de ani de activitate bancară în perioada comunistă probabil că am asistat la 7-8 astfel de compensări.“
Cu ce bancheri vă cunoaşteţi din acea perioadă. Pe dl. Isărescu când l-aţi întâlnit? „Cu dl. Isărescu m-am întâlnit când era deja guvernator al BNR. Nu eram în aşa-numitul «Club de la Trocadero» (un restaurant din centrul Bucureştiului unde se vedeau cercetători de la Institutul de Economie Mondială, unde a lucrat şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu – n.red.).“
S-a tot spus că cei care lucrau în comerţul exterior şi în BRCE erau ofiţeri de securitate. Este adevărat? „Este o poveste bună de spus la presă. Aş vrea să vă spun că nu cred că în BRCE erau mai mulţi ofiţeri de securitate sub acoperire decât în orice altă instituţie ministerială sau orice altă bancă.“
Dar dumneavoastră aţi făcut vreun astfel de curs? „Nu, n-am fost, eu am fost matematician. M-am transferat la bancă când a apărut primul calculator al băncii şi trebuia să ne dezvoltăm acolo. Activităţile pe care le coordonam eu nu erau de interes de culegere de informaţii cum erau cele care se cereau celor care plecau în străinătate“, a răspuns ferm Gheţea.
OTP, CEC-ul din Ungaria, are active de 37 miliarde de euro, faţă de CEC care are 6 mld. euro active, în timp ce PIB-ul Ungariei este la 100 miliarde de euro, iar al României este la 150 miliarde de euro. De ce această discrepanţă şi de unde? De ce băncile ungare sunt de 6 ori mai puternice decât cele din România?
„Eu cred că Ungaria, Polonia, Cehia au avut, spre deosebire de România, o moştenire mai bună în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare economică şi socială. Este o problemă istorică.“
Nu e un regret pentru generaţia dvs. de bancheri că băncile româneşti nu au putut să stea pe propriile picioare şi astăzi majoritatea trebuie să lucreze pentru bănci străine?
„Să ştiţi că noi, generaţia mea de bancheri, care avem în jur de 40 de ani de lucru în sistemul bancar – eu am 43 de ani - împreună cu generaţia de bancheri centrali, din 1990 până acum, într-un timp foarte scurt am reinventat bankingul în România. Am construit un nou sistem de banking la care băncile străine au avut un rol important pentru că ele au adus know-how-ul pe care în marea majoritate bancherii români nu îl aveau.“
„Aş putea să spun după 25 de ani, dacă mă întreabă cineva ce ai făcut ca bancher comercial – am avut o contribuţie la dezvoltarea sistemului bancar şi la reinventarea lui – sistemul de plăţi de exemplu“, mai afirmă preşedintele CEC, care a fost şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor timp de opt ani.
Ce obiective v-aţi asumat la CEC şi ce aţi obţinut?
„Obiectivul principal al CEC - să devenim o bancă comercială competitivă, este atins. Am regretul că, pe fondul crizei, nici măcar hotărârea care prevedea majorarea capitalului cu 800 de milioane de lei nu a fost pusă în funcţiune. Ne-ar fi dat posibilitatea înlocuirii sistemului informatic cu un altul. Avem un sistem vechi care a fost completat cu celelalte funcţiuni.“
De ce banca a avut în 2013 - de când sunt ultimele date disponibile, profit la jumătate faţă de 2007, adică 56 mil. lei faţă de 98 mil. lei, în timp ce activele băncii au crescut de la 11 miliarde de lei la 25 mld. lei în aceeaşi perioadă?
„Trebuie să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar, care de la profituri de miliarde de euro înainte de criza din 2008 a ajuns la minusuri de sute de milioane de euro.“
Dar activele per total sistem au rămas la acelaşi nivel, în timp ce activele CEC au crescut – dovadă că v-aţi dublat cota de piaţă, deci la active mai mari rezultatul este mai slab. „Este clar efectul industriei – dobânzile şi marjele au scăzut“, răspunde Gheţea.
Dar de ce nu aţi redus cheltuielile? Vedem curtea plină de BMW-uri, aici la CEC, o bancă de stat. „Pot să vă spun că BMW-urile le-am găsit aici. Un ministru sau un preşedinte de bancă are nevoie de şofer şi maşină pentru eficienţă.“
Vorbind de eficienţă, CEC avea 6.500 de angajaţi în 2007 şi 6.230 în 2013, deci o reducere nesemnificativă. Dacă facem o comparaţie cu UniCredit de exemplu, cu active de nivel apropiat, funcţionează cu doar 3.000 de angajaţi.
„Sunt mulţumit de ceea ce s-a realizat pentru că trebuie să te gândeşti cum s-a realizat acest lucru. Am redus numărul de sucursale de la 1.418 la 1.060, dar în acelaşi timp am creat la nivelul centralei funcţiuni care nu existau. Trade finance, activitatea de creditare persoane juridice – acum avem două divizii -IMM-uri şi clienţi mari, divizia de arierate. Sunt mulţumit cum arată CEC şi că am ajuns să concurăm de la egal la egal cu celelalte bănci. Avem depozite atrase de 23 miliarde de lei, plasamente de 13 miliarde de lei, solvabilitate 12,5-13,0% (10% prag minim în România - n.red.).“
Există influenţă politică la băncile de stat? „Nu. Dar există situaţii când un politician, un parlamentar, un consilier local, o persoană implicată politic, a venit şi mi-a recomandat un client pentru a primi credit, lucru care mi se pare normal şi nu e nicio problemă. Primim şi de la clienţii actuali recomandări -ştiţi avem şi noi o afacere, domnul de la mine din circumscripţie vrea un credit. Chemam responsabilul sau chiar vicepreşedintele CEC şi dispuneam analiza. Solicitările de credit erau analizate de direcţiile de specialitate, foarte multe erau respinse.“
Dar creditul pentru fiica fostului preşedinte Traian Băsescu?
„Creditul Ioanei Băsescu a necesitat 17 semnături. Am aflat, pentru că era o persoană importantă, de la momentul cererii. Semnătura mea nu figurează, nu eram în ţară. Însă eu mi-am asumat întreaga responsabilitate că acest credit a fost dat în condiţiile respectării normelor BNR şi ale CEC. Nu a fost un moment uşor. A fost prima oară când s-a încercat debarcarea mea la televizor.“
Care a fost cel mai greu moment din carieră? „Cel mai greu moment a fost când am anunţat, în calitate de şef al Direcţiei de Informatică din BRCE, prin sistemul SWIFT, că România intră în încetare de plăţi. Până în 1989 plătisem totul în avans. Decizia a fost totul prin noi - să facem totul prin ţară. Aveam o datorie de 10 miliarde de dolari. Până în martie 1989 s-a plătit absolut toată datoria inclusiv prin plăţi în avans, iar din martie 1989 până în decembrie 1989 s-au strâns în ceea ce se numea Fondul valutar al statului 1.469.000.000 dolari, iar în conturile de clearing cu ţările socialiste mai erau încă sold favorabil nouă vreo 6 miliarde de ruble. În aceste fonduri nu se putea umbla decât prin decret prezidenţial“, a spus Gheţea.
A fost o greşeală plata în avans a datoriei?
„A fost o greşeală monumentală că s-a plătit datoria externă în avans. Ungaria a fost scutită, Egiptul, s-a făcut hair-cut chiar la zero.“
De ce dacă România era o ţară fără datorii în 1990, astăzi suntem la jumătate PIB per capita faţă de Ungaria, Polonia sau Cehia?
„Una dintre explicaţii - aş spune lipsa de experienţă. În anii ’70 am reuşit să văd toate ţările socialiste. Am fost şocat să văd în Polonia un magazin privat, în Ungaria săpunul Lux se vindea şi la buticuri, nu numai la magazin. Era şi o mică producţie de meşteşugari care aveau dreptul să cumpere, să vândă. Românii când s-au apucat să facă afaceri mici, erau mult mai lipsiţi de experienţă decât cei care făcuseră ceva. De aceea la noi a fost nevoie de mai multă investiţie străină.“
Sunt bancherii cei mai puternici oameni din lume? „Nu cred, atâta timp cât astăzi în economia globală mai mult bancherii centrali şi organismele financiare internaţionale contează. Mi-a plăcut enorm această meserie, pentru că în fiecare zi este ceva nou.“
„Cred că cel mai frumos moment din cariera mea a fost la sfârşitul anului trecut, în noiembrie 2014, când CEC a sărbătorit 150 de ani, când dl. guvernator Mugur Isărescu a spus aşa: A fost proiectul de transformare a CEC în bancă comercială, a fost un proiect de o amploare şi o complexitate deosebite pe care eu nu credeam că va fi în stare să îl facă echipa de la CEC. Acesta a fost pentru mine cel mai frumos moment din carieră.“
