Economia României va înregistra în 2025 un avans de 3,1% şi de 3,6% în 2026, însă situaţia finanţelor publice va continua să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare, cu un deficit estimat să rămână peste 5% din PIB în perioada 2024-2026 şi cu o datorie publică de peste 50% din PIB, arată o analiză a riscului de ţară realizată de Allianz Trade.
“În 2022-2023, deficitul anual a rămas ridicat, la peste 6% din PIB, reflectând atât scăderea veniturilor fiscale, cât şi creşterea cheltuielilor ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina. Deşi sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, deficitul este estimat să rămână peste 5% din PIB în perioada 2024-2026. În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar estimările indică depăşirea pragului de 50% în perioada 2024-2026” notează analiza.
Analiştii de la Allianz Trade, lider global în asigurările de credit comercial şi managementul creditelor, menţionează finanţele externe drept alt motiv de îngrijorare pentru economia României în perioada următoare, în contextul în crae deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre ce importă şi ce exportă România, s-a accentuat constant, ajungând la 9,3% din PIB în 2022 şi rămânând ridicat şi în 2023-2024, la peste 7%.
“Un aspect îngrijorător este că doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiţii străine directe, mult mai puţin decât procentul de 75% considerat acceptat. În plus, această proporţie a scăzut semnificativ faţă de 2016, când 168% din deficit era acoperit de astfel de investiţii”.
Pentru 2025-2026, analiştii estimează că exporturile şi importurile vor creşte într-un ritm similar, menţinând deficitul de cont curent la peste 6% din PIB. În acelaşi timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condiţiile în care fluxurile de capital către pieţele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale.
Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea creşte nevoile de finanţare externă până la niveluri critice.
Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR şi-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde dolari în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri – un nivel considerat adecvat. Totuşi, acestea nu acoperă integral plăţile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%.
În ceea ce priveşte companiile locale, Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director la Allianz Trade, apreciază că acestea se confruntă cu o presiune accentuată din cauza costului ridicat al creditului şi a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reuşesc să compenseze acest declin.
În acest context, numărul insolvenţelor a crescut semnificativ în 2024, cu aproape 10%, ca o consecinţă firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidităţii.
Sectoarele cele mai expuse rămân construcţiile, în special segmentul rezidenţial, şi comerţul cu ridicata şi amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow şi întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor.
“În pofida acestor provocări, problemele actuale sunt încă gestionabile, cu condiţia implementării unor măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a unor efecte de bază favorabile, precum un an agricol bun. Însă, un posibil downgrade al ratingului de ţară în trimestrul al doilea, legat şi de rezultatele alegerilor din mai, ar putea avea un impact mult mai sever asupra costului finanţării şi al dobânzilor, amplificând riscurile economice pentru România." spune Mihai Chipirliu.
Raportat la mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deşi persistă anumite vulnerabilităţi.
Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările şi cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepţia asupra corupţiei rămâne o problemă. Indexul Libertăţii Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidenţiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială şi libertatea investiţiilor. Totuşi, există slăbiciuni în ceea ce priveşte integritatea guvernamentală şi libertatea financiară.
Harta Riscurilor de Ţară oferă o analiză detaliată a mediului economic, politic şi de afaceri, precum şi a factorilor de sustenabilitate care influenţează riscul de neplată pentru companii din 83 de economii
