Rata creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc a coborât spre 9%, dar este în continuare la un nivel ridicat, fiind aproape dublă faţă media europeană.
În perioada următoare tendinţa de scădere a ratei NPL-urilor ar putea să continue, însă rămâne de văzut dacă va reuşi să coboare spre pragul de 5-6%, dorit şi de BNR, care le-a recomandat în ultimii ani băncilor comerciale să recunoască creditele neperformante şi să le scoată cât mai rapid din bilanţuri. Şi mai rămâne de văzut în ce condiţii şi la ce preţuri vor fi vândute în continuare pachetele de NPL-uri.
„Optimizarea fiscală“, respectiv aspectele legate de procesul de înstrăinare a creditelor neperformante şi pierderile raportate de unele bănci în ultimii ani, reprezintă acum motiv de dispută între Ministerul Finanţelor şi bănci. Ministerul Finanţelor a decis recent că băncile nu vor mai putea deduce integral cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, ci numai în limita unui plafon de 30% din valoarea acestora la care să se adauge valoarea venitului realizat din înstrăinarea lor, potrivit unui proiect de ordonanţă care urmează să fie votat de guvern. Finanţele motivează această decizie prin amploarea fenomenului de cesionare a creanţelor, în special a celor din domeniul bancar, precum şi prin faptul că acestea sunt înstrăinate pentru sume infime raportate la valoarea creanţelor/împrumuturilor. În prezent, băncile deduc sută la sută din valoarea creanţei, astfel încât deşi fac profit din activitatea curentă, vânzarea de creanţe le pune în situaţia de a nu mai plăti impozit pe profit sau de a plăti foarte puţin.
