Strategia Beijingului în războiul comercial cu SUA a constat până acum în deprecierea yuanului pentru a face exporturile chineze mai competitive la preţ şi interzicerea anumitor importuri pentru încurajarea consumului intern.
Prin presiunile pe care le exercită asupra Chinei, Washingtonul nu face decât să accelereze un proces de reechilibrare a economiei chineze care frânează întreaga economie mondială. Iar Trump se pare că pregăteşte terenul pentru aplicarea de noi tarife asupra importurilor din China.
După ce banca centrală chineză a lăsat zilele trecute yuanul să se deprecieze şi să treacă de un prag sensibil, iar guvernul de la Beijing a interzis companiilor de stat să importe anumite produse agricole din SUA, administraţia preşedintelui american Donald Trump a catalogat China drept un „manipulator de monedă“, un gest simbolic, spun mulţi, dar care-l va încuraja pe Trump să intensifice presiunile tarifare cu care încearcă să diminueze puterea comercială a Chinei.
În urmă cu o săptămână, Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez a transmis că ţara are şansa de a transforma „criza într-o oportunitate“ prin felul în care răspunde la provocările americanilor, scrie CNBC.
Astfel, principala structură de decizie din China, condusă de chiar preşedintele Xi Jinping, a concluzionat că statul şi poporul trebuie să se bazeze pe potenţialul cererii interne, inclusiv pe cel din vastele zone rurale, pentru a „face faţă noilor riscuri şi provocări“ şi contrabalansa „presiunile descendente în creştere care apasă pe economie“.
Banca centrală i-a permis yuanului să se deprecieze tocmai ca răspuns la aceste provocări, mai precis la ameninţările lui Trump că va extinde tarifele de import la toate produsele achiziţionate din China.
Instituţia a intervenit pentru a stabiliza moneda, dar mesajul transmis pieţelor şi la Washington este limpede: Beijingul este dispus să-şi folosească moneda ca armă în războiul comercial cu SUA. Tarifele au un efect dramatic asupra comerţului dintre SUA şi China, care şi-a pierdut locul de principal partener comercial al Americii. Cele mai recente date oficiale arată că în prima jumătate a anului Mexicul a fost primul partener de comerţ al SUA, urmat de Canada, scrie The Wall Street Journal.
Importurile din China au scăzut cu 12%, iar exporturile americane către China s-au prăbuşit cu 19%. WSJ crede că schimbarea îl va încuraja pe Trump să majoreze şi mai mult tarifele de import.
Cum ar răspunde China? Beijingul crede clar că poate contrabalansa scăderea exporturilor către SUA prin stimularea cererii interne printr-un mix de relaxare monetară, reduceri de taxe şi cheltuieli publice.
Deprecierea yuanului reprezintă relaxare monetară. Însă prin depreciere monetară guvernul poate crea inflaţie deoarece importurile se vor scumpi, ceea ce va reduce puterea de cumpărare a omului de rând. Aceasta când turiştii chinezi sunt mai numeroşi ca oricând în afara ţării. Iar unele statistici arată că turiştii chinezi efectuează, când sunt în afara ţării, de două ori mai multe achiziţii decât oricare alt grup. Academia de Turism din China a calculat că în 2018 turiştii chinezi au cheltuit în străinătate 130 de miliarde de dolari, în creştere cu 13% faţă de anul anterior.
Multe ţări vor să profite de pofta chinezilor de a trăi pe picior mare când vin în vizită. Portugalia, spre exemplu, o economie săracă din zona euro, vrea să atragă un milion de turişti chinezi pe an. Cifrele arată că dorinţa are şanse să se împlinească.
În 2017, Portugalia a fost vizitată de 250.000 de turişti chinezi. Anul trecut, numărul a fost cu 40% mai mare, iar pentru 2019 este aşteptat un avans de 35%. Dacă chinezilor le piere pofta de cheltuială din cauza încetinirii economiei şi a războiului comercial, Portugalia mai are de aşteptat cu aceste planuri.
De asemenea, numărul chinezilor care au vizitat oraşul Split din Croaţia în primul semestru este cu 50% peste cel de anul trecut.
Un mod prin care Beijingul poate influenţa piaţa internă este prin companiile de stat.
Luni, guvernul a cerut acestora să sisteze achiziţiile de produse agricole americane ca răspuns la ameninţările cu tarife ale Washingtonului. Marţi, ministerul comerţului a atenţionat că guvernul „nu exclude aplicarea de tarife adiţionale“ asupra importurilor de produse agricole americane. Interdicţia forţează companiile să cumpere de la producătorii agricoli chinezi şi vine în condiţiile în care Trump s-a plâns că Beijingul nu a început să cumpere produse agricole americane, aşa cum ar fi promis. Un yuan mai slab este o ameninţare directă pentru speranţele brandurilor de lux din Europa, notează WSJ. Sectorul este supradependent de China, iar investitorii au început să penalizeze acel lucru pe bursa de acţiuni. Războiul tarifelor are efecte vizibile şi în SUA. Americanii deja cumpără mai puţine produse electronice şi electrocasnice pentru că preţurile acestora au crescut din cauza tarifelor de import. China este unul din marii producători din acest sector. Apoi, mai grav, curba yieldurilor titlurilor de trezorerie americane „ pentru investitori, un indicator de mare precizie al apropierii unei recesiuni „ s-a inversat luni mai mult ca oricând după marea criză financiară, potrivit Financial Times. Diferenţa dintre yieldurile titlurilor cu scadenţa la trei luni şi cele scadente la 10 ani , care a devenit negativă, sau s-a inversat, înainte de toate recesiunile din ultimii 50 de ani, s-a lărgit la -32 de puncte de bază după ce Beijingul a permis yuanului să se deprecieze la peste 7 unităţi pentru un dolar.
