„Ieri, eu am dat dispoziţie că nu ne împrumutăm în piaţă, că am auzit iar şi aici (n.red. - la audierea de la Comisiile reunite de economie şi buget-finanţe a Senatului), că ruşinea nu-ştiu-care. Nu, Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru a se finanţa, în Trezorerie, pentru foarte mult timp”, a afirmat Eugen Teodorovici, marţi, în cadrul unor declaraţii de presă, după ce a ieşit de la audierea de la Comisiile reunite economică şi buget finanţe ale Senatului.
Ministerul de FInanţe a încercat să se împrumute luni 400 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni, dar a respins ofertele primite de la bănci, considerând preţul prea mic (deci un randament mai ridicat, adică ar trebui să plătească o dobândă mai mare).
În ianuarie, Ministerul Finanţelor vizează să împrumute de la bănci, în total, inclusiv emisiunile suplimentare, 3,7 miliarde de lei, dar până acum a reuşit să atragă 1,4 miliarde de lei. Analiştii economici au susţinut că una dintre principalele cauze este taxa pe activele financiare ale băncilor, deoarece se aplică la un indice ROBOR de 2-4%, iar titlurile de stat intră în aceste calcule.
„Doi la mână, nu putem să cumpărăm, să spun aşa, la un preţ pe care cineva în piaţă încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie. Atunci, decizia Ministerului de Finanţe este aceea de a nu se împrumuta”, a subliniat Teodorovici.
El a adăugat că Ministerul Finanţelor încearcă o discuţie despre taxa pe activele financiare împreună cu reprezentanţii băncile şi cu Banca Naţională.
După apariţia taxei bancare la finalul lui 2018, pe piaţă a început un război între PSD, guvern, ministrul Finaneţelor, contra băncilor, care au criticat vehemenet această taxă.
După apariţia taxei bancare, cursul valutar leu/euro a crescut cu 2%, iar percepţia de risc faţă de România s-a deteriorat.
În acest context, băncile au cerut dobânzi mai mari ca să împrumute statul, dar cele mai multe oferte au fost respinse de ministerul Finaneţor, considerând preţul cerut inacceptabil.
Pe titlurile pe 10 ani, dobânzile de tranzacţionare depăşesc un randament (dobânda efectivă) de 5%.
În încercarea de a plăti cât mai puţin la taxa bancară, care este legată de robor şi de nivelul activelor, băncile pot lua următoarele măsuri: reducerea dobânzilor la depozite, reducerea expunerii pe titlurile de stat, cererea pentru dobânzi mai mari ca să împrumute statul, majorarea marjelor pentru credite, introducerea de noi comisioane, exportul în afară a pachetelor de credite, etc.
Deja băncile şi-au retras ofertele promoţionale pentru atragerea de depozite de la populaţie, iar la noile credite, la costul de finanţare au adăugat şi taxa bancară, care, la nivelul Roborului din T4 2018, este de 1,2%.
Băncile speră ca guvernul să revizuiască nivelul acestei taxe bancare, iar BNR speră ca taxa bancară să nu mai fie legată de evoluţia Robor.
Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă, şi eminenţa cenuşie a programului de guvernare al PSD, a reafirmat într-o emisiune televizată că guvernul nu are de gând să revizuiască taxa bacnară şi OUG 114, celebra ordonanţă dată în ultimele zile ale anului trecut, prin care au fost introduse noi taxe pe sistemul bancar, pe companiile de telecomunicaţii, energie şi industria pariurilor.
Statul are o datorie, internă şi externă, de aproape 320 de miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB.
Bufferul de lichiditate a fost introdus după 2012, după discuţiile cu FMI, ca fiind o sumă pusă de-o parte de ministerul Finaneţlor în Trezorerie, care să asigure finanţarea bugetului dacă pieţele sunt advesre, iar dobânzile cresc prea mult.
La un momentdat, bufferul de lichiditate ajunsese la aproape 6 mld. euro.
În acest moment, nu se ştie cât este acest buffer de lichiditate, fiind considerat secret de stat.
Prin declaraţiile de marţi, Eugen Teodorovici a lăsat să se înţeleagă că acestă buffer există, fără a preciza suma.
Pe piaţă dealerii cred că bufferul este mult mai puţin decât 6 mld. euro.
