Scăderea exporturilor duce economia germană în recesiune, dar importurile, cele mai importante pentru sănătatea statelor est-europene, rezistă.
Anemia care va aduce probabil economia germană în recesiune se datorează în primul rând exporturilor, arată datele statistice oficiale detaliate privind scăderea de 0,1% a PIB-ului Germaniei din al doilea trimestru.
Însă ce contează cel mai mult pentru economia Europei sunt importurile nemţeşti, un barometru al forţei cererii interne, care în al doilea trimestru au scăzut mult mai lent decât exporturile în ritm trimestrial şi au crescut cu aproape 2% faţă de anul trecut. Germania, cea mai mare economie europeană, este ţara care importă cel mai mult din celelalte ţări membre ale UE, de aproape două ori mai mult decât următoarea clasată, Franţa.
În contextul slăbirii comerţului internaţional, cererea internă - totalitatea banilor cheltuiţi pe bunuri şi servicii de către gospodării, companii şi guvern - a devenit stâlpul de rezistenţă al economiei germane, altfel dependentă puternic de exporturi. Exporturile reprezintă aproape 50% din PIB-ul german.
Al doilea set de date publicat de biroul de statistică federal al Germaniei confirmă cifrele prelimiare conform cărora PIB-ul a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru, faţă de trimestrul anterior. Contracţia s-a produs pe fondul unui plonjon de 1,3% al exporturilor. An la an, exporturile au scăzut cu 0,8% - cea mai accentuată evoluţie negativă din ultimii şase ani. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,8% faţă de trimestrul doi din 2018 (trimestru la trimestru, importurile au scăzut cu -0,3%, mult mai lent decât exporturile). Aceasta face ca în ritm anualizat şi ajustat la numărul de zile lucrătoare economia să fi crescut cu 0,4%. Cererea internă a urcat 0,5% trimestru la trimestru, un salt sănătos, după cum au remarcat analiştii de la Deutsche Bank. Cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor au crescut şi ele, cu 0,1% în al doilea trimestru faţă de primul. Detaliile privind evoluţia economiei din trimestrul doi sugerează „o recesiune tehnică, nu una severă“, spun strategii celei mai mari bănci germane. În iunie 2019, exporturile au scăzut cu 0,1% în ritm lunar şi s-au prăbuşit cu 8% faţă de iunie anul trecut. În schimb, importurile au crescut cu 0,5% în raport cu luna mai, evoluţie peste aşteptări. Faţă de iunie 2018, importurile s-au contractat cu 4,4%.
Banca centrală a Germaniei a avertizat recent că economia s-ar putea să intre în recesiune în trimestrul trei. Rezistenţa cererii interne germane, în contrast cu producţia industrială, care este deja în recesiune împinsă acolo de turbulenţele din sectorul auto, ar trebui să ia o piatră de pe inimă economiilor europene, şi în special est-europene, care depind de exporturile pe piaţa germană pentru creştere în contextul în care războiul comercial dintre SUA şi China frânează comerţul internaţional. Ungaria este una dintre ţările care depind cel mai mult de Germania, în special de industria auto, şi este, de asemenea, o economie orientată puternic spre export.
Marii producători auto germani au făcut din această ţară o verigă principală în lanţul lor de producţie. Activitatea industrială din Ungaria a scăzut cu 4,1% în iunie, în ritm anualizat, şi cu 1,8% în ritm lunar. Toate principalele subsectoare au decelerat în iunie, faţă de luna anterioară, în frunte cu electronicele. Aceste date nu-i neliniştesc pe analiştii de la ING, care spun că o decelerare este normală pentru perioada de vară, când producţia este încetinită de concedii. Doar că Ungaria a frânat mai devreme decât de obicei. Apoi, Ungaria şi-a majorat exporturile directe spre alte state, ceea ce înseamnă mai puţine reexporturi prin intermediul Germaniei.
„Şi, uneori trebuie să fi doar norocos, iar producătorii auto germani din Ungaria produc modele compacte, pentru care până acum cererea a scăzut cel mai lent“, notează analiştii de la ING. Liniile de asamblare din Ungaria reprezintă facilităţi cu tehnologie de ultimă generaţie ce funcţionează cu costuri mici. Acest lucru previne concedierile şi stoparea producţiei. În statele dezvoltate, companiile pregătesc deja concedieri.
Ce seacă economia germană de energie? „Cel mai mare motiv al încetinirii Germaniei este, şi sunt aproape sigur de asta, China“, explică Jim O'Neill, preşedintele Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale, un ONG din Londra.
China este al treilea partener comercial al Germaniei, după SUA şi Franţa. Această poziţie reprezintă un salt uriaş deoarece în 2007 China era doar al 11-lea partener de comerţ, scrie Nikkei. Saltul se datorează mai ales faptului că şoferii chinezi s-au îndrăgostit de maşinile nemţeşti.
În perioada analizată, ponderea în total a exporturilor germane către China a urcat de la 3% la 7%. De aceea, când economia chineză a început să încetinească, iar şoferii chinezi au devenit mai prudenţi cu cheltuielile, industria germană a avut de suferit. Dintre companiile auto germane, VW şi Audi au vând cel mai mult, ca procent din total, în China - 39% respectiv 32%. Rebalansarea Chinei este doar o parte a problemei. În 2018, BMW şi Daimler au vândut şase din cele mai populare 10 autovehicule americane exportate, scrie Bloomberg. În acel an s-au tras primele focuri serioase în războiul comercial dintre SUA şi China. Când Beijingul a răspuns, la mijlocul anului trecut, atacurilor protecţioniste ale preşedintelui american Donald Trump cu tarife suplimentare de 25% pe importurile de maşini fabricate în SUA, exporturile de autovehicule americane în China s-au înjumătăţit. Guvernul chinez n-a mai aplicat tarife anul acesta, dar ameninţă cu reintroducerea lor în faţa unor noi atacuri americane. Şocul va fi simţit de toţi producătorii din America, printre care Ford şi Tesla, însă loviturile cele mai dure le vor încasa companiile germane, care produc, printre altele, maşini Mercedes-Benz şi SUV-uri 4x4 la fabricile din Alabama şi Carolina de Sud. Războiul comercial a costat BMW 300 de milioane de dolari în 2018, iar Daimler a fost una dintre primele companii mari care şi-a redus ţintele de profit anul trecut din cauza perturbărilor din comerţul internaţional. Războiul tarifelor loveşte şi în companiile care exportă în SUA de la fabricile lor din China. Însă pe acest front pagubele sunt mici deoarece cei mai mulţi producători germani cu operaţiuni în China îşi vând produsele pe piaţa chineză sau în alte state din Asia.
Cu China, agravarea problemei va veni din altă parte. Guvernul de la Beijing îşi accelerează campania de înlocuire a maşinilor cu motoare cu ardere internă cu autivehicule electrice. Iar China este un campion la capitolul producători de vehicule electrice. Doar anul acesta peste 50 de astfel de constructori auto vor prezenta peste 100 de modele. Concurenţa pentru companiile clasice germane este uriaşă, iar acestea au întârziat să se alăture efortului global de dezvoltare a sistemelor de propulsie electrice. Astfel de iniţiative necesită investiţii enorme şi restructurări de personal.
