Bănci și Asigurări

Războiul din Ucraina face victime: după rubla rusească care a scăzut cu 65%, forintul ungar şi zlotul polonez sunt cele mai lovite monede după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Leul a devenit cea mai stabilă monedă, în timp ce euro a pierdut 4,7% faţă de dolar

Războiul din Ucraina face victime: după rubla rusească...

Autor: Cristian Hostiuc

08.03.2022, 00:16 8609

Atacul armat al Rusiei aupra Ucrainei de joi, 24 februarie, ora 4.00 dimineaţa, a declanşat şi un război pe pieţele valutare internaţionale.

Ssurprinzător, leul a devenit cea mai stabilă monedă din regiune, în timp ce toate celelalte, în frunte cu rubla rusească, au pierdut sânge.

Rubla a pierdut 65% faţă de euro de la declanşarea conflictului, respectiv de la 90 de ruble pentru 1 euro, la 149 de ruble pentru 1 euro luni, 7 martie 2022.

Rusia este în corzi după valul de sancţiuni internaţionale, iar rubla este lovită în plin. În încercarea de a evita o prăbuşire totală a rublei, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă de la 9% la 20%. Ruşii încearcă să scoată banii din băncile lor şi să-i transforme în euro sau dolari, dar este o operaţiune aproape imposibilă. Chiar dacă rubla a scăzut cu 65% în câteva zile, analiştii cred că şi aşa cursul valutar este stabilit artificial de către banca centrală. Relaţia Rusiei cu exteriorul este îngheţată, activele băncii centrale, de peste 600 de miliarde de dolari, aflate în străinătate, sunt îngheţate, iar marile companii din energie ruseşti – Gazprom şi Rosfneft – nu pot să-i plătească obligaţiunile de miliarde de dolari care ajung la scadenţă, pentru că nu mai au acces la valuta lor din străinătate.

Investitorii străini care au expunere pe Rusia şi pe companiile ruseşti îşi pot lua adio de la aceşti bani, având în vedere că Putin vrea să le dea ruble în contul creditelor în euro sau dolari. În Rusia valuta practic a fost naţionalizată de către stat, iar companiile sau cetăţenii nu mai pot să iasă din ţară cu valută.

Aproape de noi, Ungaria a devenit cea mai lovită ţară, forintul ungar pierzând nu mai puţin de 11,3% faţă de euro din momentul începerii conflictului, pe 24 februarie. De la 357 de forinţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 397 de forinţi pentru 1 euro. Înainte să înceapă conflictul, Banca Centrală a Ungariei majorase dobânda de referinţă de la 2,9% la 3,4% în încercarea de a se lup,5ta cu inflaţia, care a ajuns la aproape 8%.

Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară.

Surprinzător, deşi are economia cea mai puternică din regiune, Polonia s-a trezit cu o scădere a zlotului de 9,6% de la începutul conflictului: de la 4, 54 zloţi pentru 1 euro, cursul a ajusn la 4,98 zloţi pentru 1 euro. Polonia are o piaţă valutară liberă şi de aceea zlotul este mai expus atunci când apar crize, mai ales că sumele tranzacţionate pe piaţa valutară a Poloniei, piaţa monetară şi piaţa bursieră sunt cele mai mari din regiune. Fiind o piaţă lichidă, investitorii pot intra şi ieşi mult mai fluid. Dar nici aşa nu prea se explică această scădere a zlotului decât prin poziţia pe care Polonia o are faţă de conflictul din Ucraina. În cazul în care Putin ia în vizor o altă ţintă după Ucraina, Polonia este cea mai aproape.

Coroana cehă a pierdut 5,3% de la începerea conflictului.

Paradoxal, deşi este o ţară atacată şi invadată de către Rusia, iar conducătorii politici luptă cu arma în mână, hrivna ucraineană est extrem de stabilă, cel puţin la cursul oficial: de la 33,2 hrivne pentru 1 euro, cursul valutar a urcat la 33,73 hrivne pentru 1 euro, deci o pierdere de numai 1,4%.

Şi leul moldovenesc este extrem de stabil, chiar dacă este în bătaia rachetelor lui Putin, pierderea fiind de numai 1,3%.

La nivel mondial, euro a sângerat de la declanşarea conflictului din Ucraina, pierzând 4,7% faţă de dolar: dacă miercuri, 23 februarie euro era cotat la 1,13 dolari, luni, 7 martie euro era cotat la 1,08 dolari.

La Bucureşti, spre surprinderea tuturor, cursul a fost extrem de stabil, pierderea fiind de numai 0,05%: pe 23 februarie euro a fost cotat la 4,9463 lei pentru 1 euro, în timp ce pe 7 martie cursul a fost cotat la 4,9490 lei pentru 1 euro.

BNR are o politică de administrare controlată a cursului, ceea ce înseamnă că nu permite fluctuaţii majore. După începerea conflictului, Banca Naţională a precizat clar că urmăreşte evoluţia cursului valutar leu/euro şi că vrea stabilitatea lui.

Pe piaţa caselor de schimb, care este mult mai liberă, euro a crescut la 5,1 lei la cumpărare şi 5,2 lei pentru 1 euro la vânzare. Pe măsură ce piaţa începe să fie aprovizionată cu euro cash, cotaţiile s-au mai strâns. Chiar la casele de schimb valutar ale băncilor, cursul de vânzare pentru populaţie este sub cotaţiile de pe piaţa caselor de schimb.

Fiecare ţară se confruntă cu atacurile de pe piaţa valutară, mai ales după ce investitorii străini încep să iasă de pe piaţa monetară şi piaţa bursieră. Dar acum toate băncile centrale încearcă să facă faţă creşterii inflaţiei, care acum, după izbucnirea conflictului în Ucraina, va primi un nou impuls din cauza exploziei preţului petrolului, care a ajuns lal 130 de dolari pe baril, şi mai ales exploziei preţului la gaze, care a depăşit 3.000 de euro/1000 metri cubi.

Dacă Rusiei i se va interzice să vândă gaze şi petrol pe piaţa europeană, toată Europa şi toată lumea va primi o nouă lovitură pentru că, pe termen scurt, nu există alternativă de aprovizionare cu aceste produse energetice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO