Adrian Vasilescu, consilier de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat, sâmbătă, care ar fi efectele, dacă instituţia ar arunca bani din rezerva valutară pe piaţă, pentru a apăra leul, aşa cum i-a recomandat PSD.
„Venim cu valuta în piaţă, scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei, acum şi-ar dori să scape de lei, pentru că asta se întâmplă şi pe piaţa internaţională: vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută. Sigur că acolo, dacă se vând, se şi cumpără, pentru că nu poţi să vinzi fără să cumperi. Dacă nu se cumpără, atunci trebuie să le ţii în buzunar şi să aştepţi vremuri mai bune. Dar dacă se vând acum şi se cumpără, s-a creat o tevatură şi s-a urcat sus, deprecierea a devenit mare. Ei bine, dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută, în zilele astea, când piaţa internaţională face presiune peste piaţa internă, ce s-ar întâmpla? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile s-ar urca, ROBOR-ul s-ar duce peste 5 sau peste 6 sau peste 7. (…) Intervenţia pe piaţa valutară este ca o operaţie pe creier. Nu poţi să operezi pe creier fără să te gândeşti la consecinţe”, a afirmat Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Antena 3.
De la începutul acestui an, Guvernul a introdus o taxă între 0,1% şi 0,5% pe activele financiare ale băncilor, dacă dau credite cu un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.
Consilierul BNR a subliniat că a dat aceste explicaţii, despre ce efecte ar fi dacă BNR ar scoate bani din rezervă valută a României, „ca să apere leul”, în condiţiile în care în joc a intrat toată piaţa internaţională, de la Singapore la New York.
„Ce se întâmplă în aceste zile pe piaţa noastră – s-a depreciat euro atât de mult – nu este din cauze interne, este că a intervenit piaţa internaţională, unde sunt miliarde de lei în circulaţie şi miliarde de lei prin care sunt denominate titlurile de stat ale României care circulă de la Singapore şi până la New York”, a mai spus Vasilescu.
Piaţa internaţională merge după cum se învârte Pământul în jurul Soarelui, a arătat consilierul Băncii centrale a României: când se închide la Singapore, se deschide la New York; când se închide la New York, se deschide la Bucureşti.
„Au fost nopţi în care am avut pe piaţa internaţională: 4,77 – 4,78 lei. N-a sărit în nicio noapte de 5 şi nici peste 4,79. Când se închide acolo cu 4,77, aşa se deschide piaţa la Bucureşti dimineaţa, de la 4,77. Miercuri, 23 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,77, vineri, 24 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,78. Piaţa s-a închis la prânz, când dă comunicatul Banca Naţională, sub, cu un ban. Pentru un ban, în condiţiile în care intervine toată piaţa internaţională, este o intervenţie şi măsuri care afectează oameni”, a adăugat Vasilescu.
Cursul de schimb leu/euro a încheiat vineri a treia săptămână cu un nou maxim istoric, de 4,7648 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,17% faţă de miercuri, joi fiind zi nelucrătoare, potrivit datelor afişate de BNR, fiind a opta zi de creştere consecutivă. De la începutul acestui an până în prezent, leul s-a depreciat cu 2,16% în faţa euro.
Vasilescu a susţinut, în aceeaşi emisiune de sâmbătă dimineaţa, că actuala depreciere a leului mai are printre cauze importurile foarte mari, care pot ajunge pentru anul trecut la 14 miliarde de euro, situaţie dificilă în condiţiile în care ţări precum Polonia sau Cehia au excedent.
„Cursul valutar nu poate şi nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piaţă liberă. Singura instituţie abilitată să administreze «controlat» cursul Leu-Euro este Banca Naţională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să ţină sub control variaţiile de curs”, au scris reprezentanţii PSD, joi seara, pe pagina de Facebook a partidului. Într-un video ataşat acestei postări, este prezentat articolul 2 din Legea 312/2004 privind Statutul BNR care prevede că printre atribuţiile BNR se numără şi „cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs de schimb”. „Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia”, este menţionat pe site-ul Băncii centrale, la secţiunea Regimul cursului de schimb al leului.
În plus, vineri dimineaţa, reprezentanţii PSD au prezentat, pe Facebook, următoarea declaraţie din 2016 a Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu: „BNR apără moneda naţională, asigură stabilitatea preţurilor (...) şi pe cei peste 3-4 milioane de români care au credite la bănci”. „Astăzi, BNR dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde (n.red. - euro), adică mai mult decât dublu banilor cash care se mişcă în România. Are, deci, suficiente resurse să apere moneda naţională. Alături de milioanele de români care au de platit rate la bănci, solicităm BNR să îşi facă datoria!”, au mai scris, vineri dimineaţă, reprezentanţii PSD, pe Facebook.
Rezervele internaţionale ale României, valute plus aur, la 31 decembrie 2018, erau de 36,8 miliarde de euro, o creştere cu 670 de milioane euro (1,85%), faţă de finele lunii precedente, conform datelor BNR. La 31 decembrie 2018, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 33,065 miliarde de euro, cu 534 de milioane de euro peste cele de la 30 noiembrie 2018, iar rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, fiind estimată la 3,735 miliarde de euro.
Consilierul BNR a precizat că instituţia se uită la această recomandare a partidului de guvernământ, în condiţiile în care Tratatul european şi Legea Băncii Naţionale spun acelaşi lucru: BNR, banca centrală a uneia dintre cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, nu are dreptul să primească recomandări, indicaţii de la nicio autoritate a statului.
