Băncile din România prin asociaţiile lor ARB şi CPBR, au ieşit vineri public pentru a critica taxa bancară (taxa pe lăcomie, cum a denumit-o ministrul Finanţelor), iar ca reacţie au anunţat că vor reduce investiţiile şi vor schimba politicile de creditare.
„Avem sub revizuire toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum”, a afirmat Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din România şi preşedintele CPBR.
Amânarea acestor investiţii duce la scăderea încrederii în economie, iar lipsa încrederii duce la mai puţini oameni care iau credite, a declarat el, citat de Mediafax.
Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, instituţie care se pregăteşte să preia prima poziţie din România după integrarea Bancpost, a anunţat că „este pentru prima dată când intrăm într-un an fără buget. (...) Am oprit proiectele de investiţii.”
El a mai spus, citat de Mediafax, că acestă taxă nu va încuraja Banca Transilvania să majoreze creditarea. “Dacă vorbim pe fiecare zi (n.red. - de la începutul acestui an), vorbim de o bucată din PIB. (...) Nu suntem în stare să încurajăm creditarea. ”
Tetik a spus că banca avea în acest an un plan de renovare a 200 de sucursale care ar fi dat de lucru companiilor româneşti din construcţii, plan care este pus pe hold în acest moment.
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, principala bancă a statului, a spus că suntem preocupaţi să găsim soluţii pentru acoperirea acestei taxe, respectiv reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.
Interesant este că o parte din membrii consiliului de administraţie a băncii sunt din ministerul Finanţelor şi ei ar trebui să voteze în boardul CEC Bank planurile pentru acoperirea acestei taxe.
La o taxă de 1,2% pe activele deţinute, CEC Bank este la limita obţinerii de profit.
Tot sistemul bancar ar rămas şocat la finalul anului trecut în momentul anunţării acestei taxe bancare. Deşi guvernul a redus acestă taxă la ultima variantă, faptul că se plăteşte de patru ori pe an ca procent din activele deţinute, în funcţie de evoluţia indicatorului de dobândă ROBOR, va trimite pe minus mai mult de jumătate dintre bănci.
Pentru a nu ajunge în acestă situaţie şi pentru a acomoda acestă taxă, băncile pot lua următoarele măsuri: scăderea dobânzilor la depozite, introducerea de noi comisionae sau majorarea acestora, reducerea cheltuielilor începând cu scăderea numărului de sucursale şi a numărului de angajaţi, până la reducerea investiţiilor.
Banca Transilvania, care în ultimii patru ani a achiziţionat două bănci, a anunţat că va opri acest plan de achiziţii.
Într-o poziţie fără precedent, ca răspuns la întrebările ZF, Banca Transilvania a caracterizat acestă taxă bancară ca fiind o „naţionalizare a profiturilor”,
Pe bursă acţiunile BT au scăzut cu 30% în ultimile trei săptămâni, iar acţiunile BRD cu 20%.
De la Viena, Raiffeisen, care deţine a patra bancă din România, a interpretat introducerea taxei bancare ca fiind o declaraţie a guvernului că nu mai sunt bineveniţi în România, iar în consecinţă, îşi vor reduce activele deţinute.
Erste, care a investit peste 4 mld. euro în achiziţia BCR, prima bancă din România până acum, a declarat că o asemenea taxă va însemna o realocare a fondurilor de creştere către alte ţări.
UniCredit, care deţine a cincea bancă din România, cere guvernului să se aşeze la masa discuţiilor cu sistemul bancar pe această temă.
Nicio bancă mare nu are în intenţie să iasă din România, dar răspunsul lor la acestă taxă bancară va afecta economia, mai ales acum când piaţa are nevoie de mai multe credite şi mai multe investiţii.
Deşi mai multe ţări a introdus acestă taxă bancară în criză- Austria, Ungaria, Slovacia sau Polonia, nivelul ei a fost mult mai redus şi diferenţiat în funcţie de mărimea băncii.
România se situează pe ultimul loc în Europa ca procent al activelor şi a creditelor în PIB.
Guvenatorul BNR, Mugur Isărescu a caracterizat acestă taxă bancară ca fiind o “trăsnaie” şi a spus că va discuta acestă problemă cu ministrul Finanţelor în Comitetul de Macroprudenţialitate, organismul format din nouă membri care trebuie să vegheze la stabilitatea macro şi financiară a României.
Guvernul sau ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici,nu au precizat până în acest moment de ce este nevoie de acestă taxă bancară, având în vedere declaraţiile lor că economia României şi finanţele publice sunt într-o stare bună.
Teodorovici a spus că prin acestă taxă bancară guvernul încearcă să penalizeze lăcomia băncilor, întrucât acestea au cea mai mare marjă de profit din Europa.
Singura menţiune publică făcută până acum este că prin acestă taxă bancară guvernul vrea să obţină între 3-4 mld. lei.
Ministerul Finanţelor nu a prezentat până în acest moment bugetul de stat pe 2019, deşi acesta ar fi trebuit să fie discutat şi aprobat la finalul lui 2018.
Pe piaţă se vehiculează faptul că bugetul nu se închide, dincolo de deficitul acceptat de până la 3% din PIB, cu o sumă care variază între 10 şi 20 mld. lei.
Guvernul a aprobat în ultimile zile ale 2018 celebra ordonanţă OUG 114, în care a introdus mai multe taxe în sectoarele bancar, energie, telecomunicaţii şi pariuri.
De asemenea a adoptat măsuri pentru Pilonul II de pensii, printre care o solicitate de majorare a capitalului pentru administratori cu o sumă care depăşeşte 300 mil. euro.
Pentru 2019, analiştii se aşteaptă la o încetinire a creşterii economice sub 4% faţă de 4,3% în 2018 şi 7% în 2017. De la începutul anului, cursul valutar leu/euro a crescut cu 0,72%, faţă de o creştere de 0, 009% cât a crescut în tot anul 2018, în timp ce ROBOR, indicatorul de referinţă pentru dobânzi, a scăzut sub 3%, până la 2,87%.
În 2018, inflaţia a fost de 3,27% după ce la mijlocul anului urcase până la 5,4%
