Bănci și Asigurări

Recesiunea a lovit dur ţările slabe din zona euro şi mai domol economiile puternice est-europene. Analiştii spun că această criză este şansa Estului de a ajunge mai repede din urmă Vestul

Analiştii de la ING despre evoluţia economiei Ungariei în T2: „Realitatea poate depăşi uneori chiar şi cel mai crunt scenariu imaginabil.“ Foto: Palatul Parlamentului din Budapesta pe fundal pentru selfie unei turiste.

Analiştii de la ING despre evoluţia economiei Ungariei în T2: „Realitatea poate depăşi uneori chiar şi cel mai crunt scenariu imaginabil.“ Foto: Palatul Parlamentului din Budapesta pe fundal pentru selfie unei turiste.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.08.2020, 17:45 7976

Cu câteva excepţii, cum ar fi România, Bulgaria, Irlanda şi Suedia, toată Uniunea Europeană a fost în recesiune (două trimestre con­secutive cu evoluţie eco­nomică negativă) în tri­mes­trul doi, regula generală fiind că scăderile economice înregistrate în perioada aprilie-iunie sunt recorduri pentru ultimele decenii.

O tendinţă remarcată de analişti este că statele cu economii slabe din zona euro înregistrează recesiuni mai adânci decât economiile est-europene care pot fi considerate puternice, ceea ce poate face ca decalajul economic dintre Occident şi estul fost comunist să se îngusteze mai accelerat.

În Europa de Est, începutul verii a fost deosebit de dur pentru Ungaria, o ţară cu o monedă predispusă la deprecieri şi dependentă de industria auto, unde domină companiile străine, în cea mai mare parte germane. Economia ungară s-a prăbuşit cu 14,5% în trimestrul doi, faţă de primul, după o scadere de 0,4% în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Eurostat.

Recesiunea este definită ca două trimestre consecutive de scădere economică. Biroul naţional de statistică maghiar, publicând doar date preliminare, a explicat că producţia din majoritatea ramurilor economice a scăzut în contextul situaţiei de urgenţă cauzate de pandemie, atât serviciile, cât şi industria contribuind semnificativ la evoluţia negativă a PIB-ului. În Ungaria, turismul contribuie în mod normal cu 10% la PIB, iar sectorul auto a reprezentat anul trecut 30% din toată industria, participând cu 15% la PIB şi cu 25% la exporturi.

Pandemia a blocat aproape total activitatea din turism în primăvară şi la începutul verii în mai toate statele europene, Ungaria nefăcând excepţie. De asemenea, fabricile industriale au fost închise sau au funcţionat o periodă la cote de avarie.

Analiştii de la ING au remarcat, în privinţa Ungariei, că realitatea poate depăşi uneori şi cel mai crunt scenariu imaginabil. Scăderea economiei maghiare este mai mare decât s-a anticipat.

Însă perspectivele in­dustriei auto au început să se lu­mineze la nivel global, ceea ce în­seamnă veşti bune pentru Un­garia şi alte state est-euro­pene dependente de producţia de maşini şi componente auto.

Din datele Eurostat pentru trimestrul doi lipsesc rezultatele unor ţări ca Grecia şi Croaţia, unde turismul este vital pentru creşterea economică.

În Cro­aţia, spre exemplu, sectorul de turism reprezintă aproape un sfert din economie.

În zona euro, din datele existente reiese că recesiunea a lovit cel mai dur Spania, o economie care abia începuse să-şi revină din criza financiară din 2008. De asemenea, această ţară este una dintre cele mai afectate de pandemie. PIB-ul spaniol s-a contractat cu 18,5% în trimestrul doi, faţă de primul.

În 2019, veniturile din tu­rism  au contribuit cu 14% la eco­­no­mia Spaniei. Şi alte state din zona euro cu eco­no­mii slabe au în­re­gistrat scăderi ale PIB dramatice: Portu­ga­lia s-a dus în jos cu aproape 14%, iar Italia cu 12,4%.

În acelaşi timp, în Europa de Est, în ritm trimestrial Po­lo­nia, cea mai mare eco­nomie a re­giunii, s-a comprimat cu 8,9% împingând ţara în pri­ma ei recesiune din ultimele trei decenii, Cehia, cea mai matură şi expusă puternic la comerţul inter­naţional, cu 8,4%, Bulgaria, a cărei monedă este an­co­rată de euro, cu 9,8%, Slovacia, cel mai mare pro­du­cător auto per capita din lume, cu 8,3%, Letonia cu 7,5%, iar Lituania cu 5,1%.

În România, declinul a fost de 12,3%, după o creştere de 0,3% în primul trimestru. Măsurile de lockdown aplicate mai din timp şi mai stricte decât în vestul continentului au amortizat impactul şi numărul victimelor pandemiei, cu state ca Spania suferind de contracţii mai puternice.

Aceasta înseamnă că decalajul de avuţie faţă de sta­tele membre ale UE mai bogate se îngustează, re­marcă Bloomberg. Apropierea de Occident la ni­velul de trai este unul din obiectivele principale ale a­de­rării statelor estice la Uniune. Mai mult, sunt semne că exporturile, de mult timp un motor de creştere pentru estul în proces de reindustrializare acce­lerat, şi-au revenit la nivelurile de la începutul anului. „Această criză va fi un punct de cotitură în cursa Europei Centrale şi de Est de a ajunge din urmă Vestul deoarece reveniri mai rapide vor ajuta la recu­perarea diferenţelor“, spune Zygimantas Mauricas, economist-şef al Luminor Bank din Lituania.

Diferenţa dintre est şi vest s-ar putea să nu mai fie validă şi putem spune că apare o altă diviziune, între nord şi sud.

În Polonia, impactul pandemiei a fost mai slab decât s-au aşteptat mulţi analişti, dar mai puternic decât sperau guvernanţii, unii dintre ei spunând în primăvară că economia s-ar putea să evite recesiunea şi în această criză. Optimismul nu i-a părăsit pe oficiali nici acum.

„Datele macroeconomice recente: a treia cea mai mică scădere a PIB din UE, de 8,2%, un surplus comercial record şi un curs de schimb valutar stabil, a doua cea mai scăzută rată a şomajului din UE, creşterea vânzărilor şi producţiei justifică o creştere trimestrială a PIB de 4-5% în T3 şi o situaţie financiară stabilă a companiilor“, a declarat vineri preşedintele Fondului de Dezvoltare Polonez Pawel Borys, citat de thefirstnews.com. Oficialul s-a referit, când a vorbit de creşterea PIB din trimestrul doi, la date anualizate şi neajustate sezonier care nu au fost publicate de Eurostat. An la an, în lista biroului de statistică al Comisiei Europene scăderea economică a Poloniei a fost de 7,9% (tot a treia cea mai mică din UE).

În ceea ce priveşte beneficiile economice ale modului în care Suedia a abordat pandemia - baruri, şcoli, graniţe deschise şi doar recomandarea unor măsuri de distanţare socială - faţă de restricţiile de timp lockdown impuse în cele mai multe dintre economiile mari eurpene, este de remarcat că Suedia, deşi a scăzut cu 8,6% în ritm trimestrial în T2, s-a descurcat mai bine decât majoritatea economiilor occidentale - Germania s-a comprimat cu 10,1%, Franţa cu 13,8%, Austria cu 10,7%. Însă există şi exemplul Finlandei, ţară vecină cu Suedia, a cărei economie a scăzut cu doar 3,2%, după o contracţie de 1,9% în trimestrul anterior. Finlanda se numără printre ecoonomiile în care guvernul a introdus restricţii dure, ridicate doar progresiv şi parţial până acum.

În ceea ce priveşte Germania, ministerul economiei apreciază că PIB-ul va avea o creştere puternică în trimestrul trei, dar şi că economiei îi va trebui mult timp pentru a-şi reveni complet. Multe vor depinde de cum evoluează pandemia în ţară şi în străinătate.

 

Suedia vs. Finlanda

În ceea ce priveşte beneficiile economice ale modului în care Suedia a abordat pandemia, este de remarcat că Suedia, deşi a scăzut cu 8,6% în ritm trimestrial în T2, s-a descurcat mai bine decât majoritatea economiilor occidentale.

Însă există şi exemplul Finlandei, ţară vecină cu Suedia, a cărei economie a scăzut cu doar 3,2%, după o contracţie de 1,9% în trimestrul anterior. Finlanda se numără printre economiile în care guvernul a introdus restricţii dure, ridicate doar progresiv şi parţial până acum.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO