"Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro.
Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire", a declarat Diosi după un eveniment de lansare a Fundaţiei Dreptul la Educaţie, care va promova educaţia financiară în rândul liceenilor.
În perspectiva unei alte crize economice care ar putea apărea după o perioadă de creştere, şi, având în vedere că împrumuturile imobiliare sunt contractate pe o perioadă de cel puţin 20-25 de ani, Diosi apreciază că situaţia clienţilor nu s-ar putea deteriora mai mult decât în criza începută în 2008, în timp ce aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian nu ar fi mai mare.
"Nu cred că va fi mai rău. Chiar şi în acest an paritatea CHF/euro ar fi fost 1,3 dacă nu ar fi fost criza din Ucraina. Cursul de CHF a crescut mult după ce a început criza pentru că este o valută de refugiu, dar nu va mai dura mult. Când a fost cursul sub 1,1 CHF/euro a fost o mare panică, am avut nişte clienţi care au vrut să schimbe în lei, dar i-am convins să nu facă această transformare şi a fost o decizie bună, pentru că după nişte zile cursul a revenit la 1,2-1,24 CHF/euro", a spus directorul băncii.
Întrebat dacă conducerea OTP era conştientă la momentul introducerii creditelor în franci elveţieni pe piaţă de riscul valutar mare care ar putea apărea în viitor, Diosi a precizat că banca a realizat analize pe istoricul valutar din ultimii 15 ani, care nu au arătat nicio problemă, drept pentru care nu au putut previziona criza care a urmat şi consecinţele sale.
El spune că situaţia a fost, în fapt, mult mai dificilă în România decât în alte ţări, pe fondul unei crize duble, în condiţiile în care criza financiară s-a suprapus cu scăderea preţurilor imobiliare, astfel că în România au fost înregistrate cele mai mari căderi de preţuri imobilare din Europa, în timp ce în alte state corecţia preţurilor se materializase parţial într-o perioadă anterioară crizei economice.
Totuşi, Diosi apreciază că românii au nevoie de reglementări mai stricte la condiţiile de creditare, întrucât în 2007-2008, când BNR a relaxat politica de creditare, mulţi şi-au luat credite pentru maşini scumpe şi pentru case, îndatorându-se foarte mult în perspectiva unor salarii mai mari şi a creşterii valorii imobilelor.
"Cred că a fost o greşeală comună, şi a băncilor, şi a populaţiei, şi a autorităţilor", spune şeful OTP.
El a arătat că, la nivelul băncii pe care o conduce, nivelul de credite neperformante s-a stabilizat din 2013, fără a mai înregistra creşteri.
OTP Bank vinde trimestrial, de patru ani, pachete de credite neperformante, de nevoi personale şi garantate care întregistrează întârzieri la plată între 180 şi 250 de zile.
Totodată, nivelul de credite în franci elveţieni restructurate a scăzut în ultimii doi ani de la 14% la 5%, de aproape trei ori.
Diosi explică această situaţie spunând că, în general, cei care au atras credite în franci au fost clienţi cu venituri mari care au pierdut diverse bonusuri pe perioada crizei şi ulterior au început să le recâştige, în timp ce alţii s-au obişnuit cu obligaţiile de plată mai mari pentru că şi le-au permis.
