Datoria externă pe termen scurt s-a diminuat cu 1,1 mld. de euro în lunile octombrie şi noiembrie 2011, comparativ cu nivelul de la sfârşitul lui septembrie, existând posibilitatea ca evoluţia să fii fost determinată de reducerea expunerii pe termen scurt a instituţiilor de credit pe România, pe fondul problemelor cu care se confruntă băncile - mamă.
Datoria externă pe termen scurt a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la 21,5 mld. euro, în scădere faţă de maximul de 22,6 mld. euro înregistrat în septembrie 2011.
În a doua jumătate a anului trecut atât analiştii, cât şi autorităţile au admis că România se confruntă cu riscul ca străinii să repatrieze capital, iar unul dintre canalele cele mai periculoase pentru economie este reducerea expunerii băncilor din zona euro. Concret, este vorba de riscul ca băncile străine să nu reînnoiască liniile de finanţare destinate filialelor locale care ajung la scadenţă.
Mai multe bănci din Uniunea Europeană sunt obligate să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la 30 iunie 2012. Din estimările Autorităţii Bancare Europene reiese că aceste bănci vor avea nevoie de capital suplimentar de 106 mld. euro.
Ultimele date detaliate publicate de BNR, aferente celui de-al treilea trimestru din 2011, indică dublarea datoriei pe termen scurt a Guvernului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010. La nivelul sectorului bancar se constată o scădere de 1,2 mld. euro faţă de T3 2010, în timp ce în cazul companiilor datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 1,3 mld. euro.
Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni. Datoria pe termen scurt reprezenta circa 68% din rezerva valutară a BNR, care a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie 2011 la 31,7 mld. euro.
Procentul rămâne departe de maximul de 88% înregistrat în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că în cazul unei sistări a finanţărilor străine BNR ar risca să epuizeze toată rezerva dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută. Rezerva valutară era în 2008 subdimensionată faţă de o datorie pe termen scurt care a crescut relativ brusc la peste 24 mld. euro.
A rămas aproape de maximul din 2008
Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a oscilat în toamna anului trecut în jurul a 22 mld. euro, aproape de maximul înregistrat în 2008.
Comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2010, datoria externă pe termen scurt a crescut în primele 11 luni cu 10,2%, potrivit celor mai recente date anunţate de BNR.
Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental. Astfel, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei publice, atât interne, cât şi externe.
Datoria externă totală a ajuns în noiembrie la 96,9 mld. euro, depăşind cu 4,4 mld. de euro nivelul de la sfârşitul anului 2010. Cu un ritm de creştere lent, de 3,3% faţă de finele anului 2010, datoria externă pe termen mediu şi lung a ajuns în noiembrie la 75,3 mld. euro.
