Ponderea medie a restanţelor la credite se apropie de 9% lanivelul întregii ţări la sfârşitul lunii aprilie, cel mai ridicatnivel fiind înregistrat în Galaţi, unde ratele neplătite la timpreprezintă nu mai puţin de 15,5% din volumul total alîmprumuturilor acordate populaţiei şi firmelor.
Alte judeţe unde clienţii dau bătăi de cap bancherilor suntIalomiţa şi Galaţi, unde ponderea ratelor restante urcă la 14,4 şirespectiv 14,3% din totalul împrumuturilor. Şi în Bistriţa-Năsăudsumele neachitate la scadenţă ajunge la 13,3% din soldulcreditelor.
"Creşterea mai rapidă a restanţelor în anumite judeţe sedatorează şomajului mai ridicat, dar în multe zone a fost vorba deo chestiune de educaţie. Modelul social dintr-o anumită regiune s-areflectat în comportamentul de plată al clienţilor. De exemplu, înBistriţa am asistat la un fenomen de masă în ceea ce ce priveştecreditele neperformante şi nu pentru că oamenii nu mai puteauplăti, ci pentru că nu mai voiau să plătească", comentează GabrielCreţu, director de reţea şi vânzări la OTP Bank.
Comportamentul de plată al clienţilor depinde foarte multşi de dezvoltarea economică a unei zone sau de nivelul de trai allocuitorilor. Ialomiţa şi Bistriţa sunt două dintre judeţele cucele mai slabe economii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependentde doar două ramuri industriale puternic afectate de criză în 2009şi în prima jumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi ceanavală.
Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţionalăde circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale dePrognoză (CNP). Ialomiţa a avut un PIB de 4,6 miliarde de lei anultrecut.
La polul opus se situează judeţe precum Gorj, Dâmboviţa sauMehedinţi, unde ponderea restanţelor se situează în jurul a 5-6%din totalul creditelor.
În Gorj, de exemplu, ponderea întârzierilor la plată în soldulfinanţărilor acordate populaţiei şi firmelor este de 4,9%, aproapela jumătate comparativ cu media naţională.
Bancherii spun că istoricul de plată acumulat în ultimii doi anile permite în prezent să dezvolte modele de risc diferite pentrufiecare zonă geografică atunci când analizează o cerere de credit.Cu alte cuvinte, chiar dacă dau în continuare credite în acestejudeţe, cer garanţii mai mari.
"Noi am adaptat scoringul şi acesta are acum inclusiv ocomponentă regională, chiar dacă nu foarte puternică. Creditelenoi, acordate în ultimul an, înregistrează însă o rată de defaultmult mai mică decât cele acordate înainte de criză", mai spuneCreţu.
După ce la începutul crizei creditele în lei înregistrauprobleme mai mari, în ultimele luni au început să crească mairepede restanţele la valută.
Astfel, la sfârşitul lunii martie, valoarea restanţelor lacreditele în valută era de echivalentul a 9,65 miliarde lei (2,36mld. euro). Întârzierile la plata creditelor în lei ajungea înaceeaşi perioadă la mai puţin de 8,4 miliarde lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
