Restanţele acumulate de populaţie la plata ratelor la creditelecontractate de la bănci au înregistrat un salt neaşteptat înaprilie, trecând în premieră de pragul de 6 miliarde de lei (1,4miliarde de euro), potrivit datelor BNR.
Saltul din aprilie, de 310 mil. lei (75 mil. euro), este cel maimare înregistrat din octombrie anul trecut şi vine după o creşteremarginală în martie, care dădea speranţe pentru o stabilizare acalităţii portofoliilor de credite.
Cel mai mult au crescut restanţele la creditele în valută, deşibancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondulaprecierii leului faţă de euro.
"Sunt date cu un decalaj mare şi nu există o legătură strânsă cuindicatori macro. Foarte probabil însă, restanţele vor continua săcrească încă jumătate de an de acum încolo, iar apoi va fi ostabilizare. Istoric, restanţele reacţionează cu întârziere laîmbunătăţirea activităţii eocnomice", spune NicolaieAlexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
În aprilie anul trecut, restanţele populaţiei abia se apropiaude pragul de 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro).Bancherii spun că şi în primăvara trecută se simţea o stabilizare acalităţii portofoliilor de credite, însă măsurile dure de ajustarefiscală implementate de Guvern în vara trecută (tăierea cu 25% asalariilor în sectorul bugetar, reducerea cu 15% a ajutoarelorsociale şi majorarea TVA de la 19% la 24%) au dat peste cap totul,iar comportamentul de plată al clienţilor s-a înrăutăţit vizibil.În ultimele şase luni din 2010 restanţele populaţiei au urcat cu unmiliard de lei.
Chideşciuc spune că pentru bancheri reluarea creşteriirestanţelor este o veste rea.
"Este evident un stres suplimentar pentru sistemul bancar şi deaici rezultă că revenirea economiei româneşti va fi relativlentă."
Creditele în lei au cele mai mari probleme
Cea mai mare pondere a restanţelor se înregistrează încontinuare la creditele în lei. Sumele întârziate la plată mai multde 30 de zile totalizează aproape 3 miliarde de lei, reprezentândpuţin peste 8% din creditele în lei contractate de populaţie.
Restanţele la creditele în valută au urcat însă mai rapid înultimul an: soldul a urcat cu 70%, până la echivalentul a 2,3miliarde de lei (mai bine de jumătate de miliard de euro). Înacelaşi interval restanţele la lei au crescut cu mai puţin de30%.
Ponderea restanţelor în totalul creditelor în valută este însăconsiderabil mai mică decât la lei, de numai 3,6%. Bancheriiexplică această diferenţă prin faptul că în general creditele înlei au fost date pentru acoperirea nevoilor de consum, fărăgaranţii imobiliare, iar clienţii au încetat plăţile de îndată ces-au confruntat cu probleme financiare.
În plus, în anii când băncile călcaseră puternic pe acceleraţiacreditării, oficialii BNR atenţionau şi în privinţa fenomenuluifraudei, care luase proporţii îngrijorătoare, ţinta fiind totcreditele de consum, acordate după criterii relaxate. În schimb,creditele în valută erau preferate pentru finanţarea investiţiilorimobiliare, iar clienţii au avut un comportament de plată maibun.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
