Bănci și Asigurări

Restanţele populaţiei, un pas înapoi de 400 mil. euro în iunie

Restanţele populaţiei, un pas înapoi de 400 mil. euro în iunie

Autor: Andra Oprescu

11.08.2014, 00:05 578

Numărul persoanelor fizice cu restanţe la credite a ajuns în iunie la 660.000, cel mai mic nivel din noiembrie 2009 încoace, în timp ce numărul creditelor de retail cu întârzieri la plată a atins un minim al ultimilor cinci ani - de 866.000, potrivit datelor BNR.

Restanţele totale ale populaţiei însumau 11,4 miliarde de lei (2,6 mld. euro) în luna iunie, după o scădere de peste 3% sau echivalentul a 400 mil. lei faţă de luna anterioară. Comparativ cu iunie 2013, volumul restanţelor este însă mai mare cu circa un miliard de lei.

„Această scădere se datorează vân­zării creditelor neperformante din portofoliile băncilor, curăţarea bilanţurilor fiind tot mai des întâlnită“, consideră analistul financiar Dragoş Cabat.

Băncile au accelerat în ultima perioadă curăţarea portofoliilor de neperformante, încurajate inclusiv de BNR, care le-a dat undă verde să scoată din bilanţuri creditele rele provizionate integral.

Creditele cu restanţe de peste 90 de zile, trecute de bancheri în categoria pierdere şi provizionate integral reprezintă trei sferturi din totalul creditelor cu restanţe, respectiv echivalentul a 8,5 miliarde de lei.

Din totalul restanţelor avute de populaţie, peste 43% o reprezintă cele la creditele în euro, care se ridică la  echivalentul a 4,9 miliarde de lei. Creditele în valută reprezintă cumulat peste 64% din sumele pe care persoanele fizice nu au reuşit să le plătească la timp. După euro, cele mai mari restanţe sunt cele la creditele în franci elveţieni.

Dacă la nivel agregat întârzierile la plată au făcut un pas înapoi în iunie, restanţele peste 20.000 de lei ale persoanelor fizice au continuat să crească şi au ajuns aproape de 7 miliarde de lei.

Această creştere este pusă de analistul Aurelian Dochia pe seama înmulţirii creditelor de valori mari. „Clienţii care se califică cel mai bine sunt cei care iau credite de valori mari, cei mici nu prea mai îndeplinesc condiţiile necesare.“

O parte dintre aceste credite cu valoare ridicată sunt credite ipotecare. Recent, un grup de parlamentari a propus un proiect de lege prin care persoanele care nu îşi mai pot achita creditele ipotecare ar putea solicita suspendarea temporară a executării silite.

„Dacă nu faci faţă unui credit investiţional, depui cheia. La locuinţă nu poţi depune cheia, trebuie să strângi cureaua“, a comentat recent pe această te­mă guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pe lângă impactul nefavorabil asupra instituţiilor de credit, dezavantajul unei asemenea măsuri ar putea fi încurajarea unui comportament iresponsabil din partea clienţilor.

„Există un hazard moral într-un asemenea demers. În afară de impactul pe care această lege l-ar avea supra băncilor, se pune problema celor de bună credinţă, apar facilităţi tot pentru rău-platnici. Se poate ajunge la concluzia că e mai bine să nu îţi respecţi obligaţiile decât să le respecţi“, explică Dochia.

AFACERI DE LA ZERO