Acum câteva decenii, retailul bancar reprezenta principala sursă de venit pentru bănci. Odată cu apariţia noilor tehnologii, retailul clasic, reprezentat prin vârful de lance, sucursala, a început să piardă teren. Deşi nu are încă o masă critică, digital bankingul muşcă bine din retail, ceea ce aduce băncile în poziţia de a se restructura atât la nivel de sucursală, cât şi la nivel de personal de front office.
A.T.Kearny, una dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, a realizat un studiu legat de retailul de banking din Europa, susţinând că acesta a ajuns „la un punct critic“.
„Numai prin schimbarea profundă a modelelor de afaceri tradiţionale şi prin transformarea modelelor de operare, băncile pot fundamenta baza pentru o rentabilitate durabilă în viitor. Sunt trei priorităţi pentru următorii ani: pregătirea pentru era digitală, simplificarea experienţei cu clienţii şi transformarea bazei de cost“, se arată în raportul Retail Banking Radar 2016.
Băncile europene de retail continuă să se confrunte cu dificultăţi, având costuri ridicate, deşi veniturile s-au mai îmbunătăţit, dar nu simţitor. Profiturile au crescut deoarece băncile au continuat să reducă provizioanele de risc şi să reducă numărul de sucursale odată ce o parte importantă a businessului se mută în online.
A.T.Kearny susţine că băncile de retail din Europa continuă să joace în ligi diferite. Ţările nordice şi Elveţia îşi apără poziţiile de top, în timp ce performanţa în Europa de Vest este mixtă: Austria, Benelux şi Marea Britanie au avut creşteri de profit mult mai mari decât Franţa şi Germania, unde băncile de retail se confruntă cu costuri mari şi cu scăderea câştigurilor.
Europa de Est a făcut puţine progrese în ceea ce priveşte performanţa anului trecut. Cu toate acestea, regiunea rămâne atractivă, cu un important potenţial de creştere şi de a prinde din urmă statele mai eficiente, se menţionează în raportul A.T.Kearny.
România este subbancarizată la nivelul întregii ţări (activele bancare sunt numai 53% din PIB la finalul anului 2015), dar dacă s-ar scoate jumătate din ţară afară, cea rurală, unde serviciile bancare lipsesc, cealaltă parte rămasă, urbană, este destul de aglomerată din perspectiva numărului de sucursale.
Din 2002 încoace, sistemul bancar românesc a înregistrat o creştere accelerată pe partea de retail, odată ce băncile au dat carduri, credite de consum şi imobiliare pentru populaţie. Criza, începută în 2008, a redus numărul de sucursale, care nu şi-au mai găsit justificarea odată ce clienţii nu au mai vrut să aibă de-a face cu băncile.
Analiştii spun că pe partea de retail 10 bănci sunt suficiente, nu 36, câte sunt acum.
