♦ Consolidarea sistemului bancar, adică reducerea numărului de bănci printr-un proces de achiziţie sau fuziune, continuă să se întâmple, chiar dacă într-un ritm mult mai redus decât ar trebui.
Pentru toată lumea, evoluţia băncilor din România, cel puţin a băncilor mari, care deţin peste 80% din sistemul bancar românesc, este un paradox: economia este în recesiune, fiscalitatea este în creştere, inflaţia este în creştere, puterea de cumpărare scade, consumul a scăzut mult mai mult decât prognozele, companiile care sunt expuse direct către consumatorul final au scăderi mai mari decât în criza anterioară de acum 15 ani, industria bate pasul pe loc, agricultura începe să marcheze insolvenţe destul de mari, construcţiile şi vânzările rezidenţiale scad, investiţiile statului încep să se reducă, dar, la polul opus, băncile continuă să aibă cea mai bună perioadă: profitul creşte, lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea şi capitalizarea se menţin la cote extrem de ridicate.
Pe fondul scăderii economice şi al creşterii gradului de risc, creditarea companiilor a fost înlocuită cu creditarea statului prin toate formele: titluri de stat, împrumuturi către administraţiile publice, cofinanţarea fondurilor europene. Dacă la finalul lunii aprilie 2026, faţă de aprilie 2025, soldul creditului neguvernamental avea o creştere de 10,7%, creditul neguvernamental, în lei şi în valută, către companii şi persoane fizice a scăzut la 7,6%.
Pentru că dobânzile în lei sunt mult mai mari decât cele în euro, companiile au luat mai multe împrumuturi în valută, soldul creditelor în valută înregistrând o creştere de 20,5%, aprilie 2026 – aprilie 2025, în timp ce creditul în lei acordat companiilor a scăzut cu 4,5% în acelaşi interval. În acest moment, creditul în valută acordat firmelor este mai mare decât cel în lei, respectiv 133 de miliarde de lei, echivalent în valută, faţă de 115 miliarde de lei în lei.
De la criza anterioară, raportul dintre credite şi depozite a scăzut de la 130% la 67% în prezent, ceea ce arată că economia României este subfinanţată de către bănci.
Dar cât de bancabile sunt celelalte companii şi proiecte de business care nu îşi găsesc o finanţare bancară?
Pe fondul scăderii economiei, începută nu acum, când suntem deja în recesiune, ci din 2024, băncile au început să ridice treptat gradul de risc aferent companiilor, aşa că sunt acum mult mai selective în creditare, după cum spune Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă.
Este adevărat că, în continuare, acţionarii, în special cei români, nu îşi capitalizează companiile, nu lasă profitul obţinut în companie sau măcar o parte din el, ceea ce face companiile nebancabile atunci când sunt analizaţi indicatorii financiari.
Şi în continuare, din motive fiscale, acţionarii preferă să împrumute companiile pe care le deţin decât să le capitalizeze.
Când economia scade, când mai toate sectoarele economice sunt pe minus, nimeni nu mai vrea să preia riscul, aşa că băncile caută parteneri pentru preluarea riscului de creditare, cum ar fi BID – Banca de Investiţii şi Dezvoltare.
Creşterea inflaţiei, cu mult peste aşteptări şi, mai ales, persistenţa unei inflaţii ridicate, reducerea semnificativă a creşterilor salariale, care are ca rezultat scăderea puterii de cumpărare, încep să se vadă în economisirea bancară, depozitele persoanelor fizice înregistrând o scădere semnificativă a ritmului de creştere, de la două cifre acum ceva timp la numai 4,7%, aprilie 2026 – aprilie 2025, pe componenta în lei.
În schimb, se înregistrează o creştere de 13% an la an a soldului depozitelor în valută ale populaţiei.
Ca un remember, depozitele în lei ale celor care au avut mai mulţi bani, milioane, zeci de milioane, chiar sute de milioane de lei în depozitele băncilor din România şi care au plecat de frică în afară sau în altă parte după primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2025, nu prea s-au mai întors în bănci.
Cum stă sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arată stabilitatea financiară, cum se va desfăşura în continuare procesul de consolidare, ce vor face băncile dacă recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicaţii bancare care câştigă teren, cum vor evolua creditarea şi economisirea, cum vor evolua dobânzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discuţie la ZF Bankers Summit 2026, marţi-miercuri, 2-3 iunie.
Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurări Summit.
Profitul sistemului bancar se află la cote maxime, în ciuda scăderii şi recesiunii din economie, pentru că portofoliul de credite este destul de curat, adică încă nu este afectat de problemele din economie, provizioanele făcute de bănci în timp sunt destul de ridicate şi acoperă orice fel de pierdere, expunerea la risc nu mai este atât de mare, creditele acordate persoanelor fizice, în zona imobiliară, sunt extrem de reziliente şi rezistente, cu un nivel de plată extrem de ridicat, dobânzile mari în valoare nominală favorizează băncile, chiar dacă marja este în scădere, iar expunerea băncilor pe titlurile de stat aduce dobânzi mari. Ca să nu mai vorbim de faptul că cheltuielile fixe încep să se reducă odată cu reducerea numărului de sucursale şi chiar a numărului de angajaţi.
Pe de altă parte, zona de private banking, acolo unde sumele minime de intrare pornesc de la 100.000 de euro, iar instrumentele de investiţii sunt mult mai diversificate, înregistrează o creştere semnificativă în ultimii ani, atât la zona de private banking din băncile locale, cât şi din cele internaţionale.
Consolidarea sistemului bancar, adică reducerea numărului de bănci printr-un proces de achiziţie sau fuziune, continuă să se întâmple, chiar dacă într-un ritm mult mai redus decât ar trebui. Sunt mult prea multe bănci mici şi foarte mici pe piaţa bancară românească, care nu au capital suficient, nu au depozite bancare suficiente pentru a avea o pondere mai importantă în sistem şi în economie.
Costurile de reglementare, taxa bancară, costurile mari de funcţionare fac ca multe bănci mici, din a doua parte a clasamentului bancar, care cuprinde în total 29 de bănci, să încerce să găsească o soluţie de ieşire, dar cine să le cumpere?
În prima parte a clasamentului, piaţa bancară a ultimilor ani a consemnat mai multe tranzacţii: UniCredit a cumpărat Alpha Bank, Intesa a cumpărat First Bank, fondul de investiţii american Advent a intrat la TBI Bank, într-o tranzacţie regională, iar Raiffeisen este în plin proces de achiziţie a Garanti Bank.
Dacă primele două locuri din sistem sunt ocupate de Banca Transilvania şi BCR, pentru poziţia numărul 3 din piaţă se bat acum CEC Bank, UniCredit şi Raiffeisen.
Ce vor face celelalte bănci, BRD, ING, Exim Banca Românească, Intesa, se va vedea.
Cum stă sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arată stabilitatea financiară, cum se va desfăşura în continuare procesul de consolidare, ce vor face băncile dacă recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicaţii bancare care câştigă teren, cum vor evolua creditarea şi economisirea, cum vor evolua dobânzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discuţie la ZF Bankers Summit 2026, marţi - miercuri, 2 - 3 iunie. Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurări Summit.
Cum stă sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arată stabilitatea financiară, cum se va desfăşura în continuare procesul de consolidare, ce vor face băncile dacă recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicaţii bancare care câştigă teren, cum vor evolua creditarea şi economisirea, cum vor evolua dobânzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discuţie la ZF Bankers Summit 2026, marţi-miercuri, 2-3 iunie.
Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurări Summit.
