♦ Creşterea dobânzilor poate duce profitul sistemului bancar la un nou record în 2023, după maximul de 10 miliarde de lei din 2022, dacă şi creditarea merge bine şi băncile finanţează economia.
Rezultatele financiare anunţate până acum de bănci pentru primul trimestru (T1) din 2023 arată că economia a mers bine, instituţiile de credit continuând să dea finanţări sectorului privat şi raportând profituri tot mai mari, chiar duble faţă de 2022.
Până acum, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. În plus, dobânzile au rămas pe o pantă ascendentă.
La nivelul întregului sistem bancar, creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească, viteza medie anuală a creditelor (retail şi corporate) fiind în T1/2023 de aproape 11%, până la un sold de 370,5 mld. lei. Băncile mari care au anunţat rezultatele financiare – Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen şi UniCredit – au majorat creditarea cu procente cuprinse între 10% şi 20% faţă de T1/2022. Iar profiturile raportate de băncile mari au fost în creştere în T1/2023, ca urmare a creşterii creditării şi a ascensiunii veniturilor odată cu saltul dobânzilor.
Dobânzile la lei au sprintat puternic din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%, iar dobânzile au rămas ridicate şi în T1/2023, deşi inflaţia a mai scăzut, până la 14,5% în martie.
Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active de pe piaţa locală, a obţinut în T1/2023 un profit net record de 676 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de câştigul din T1/2022. Soldul creditelor acordate de banca din Cluj a crescut cu 16% faţă de T1/2022, la 63,5 mld. lei, banca reuşind să obţină venituri operaţionale de 1,44 mld. lei, în creştere cu 37%.
Aproape 60.000 de credite au fost acordate de Banca Transilvania în T1, în valoare de 6,7 mld. lei. Venitul net din dobânzi al băncii a crescut cu 27% faţă de T1/2022, la peste 1 mld. lei.
" Am început anul în forţă, implementând planul nostru de creştere a activităţii băncii şi susţinere a economiei naţionale, în ciuda climatului volatil şi incert", spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
BCR, a doua cea mai mare bancă din România, a majorat creditarea cu 10,4% în T1/2023, până la un sold de 55,4 mld. lei, şi a obţinut un profit de 563 mil. lei, în creştere cu 18%, la venituri operaţionale de 1,25 mld. lei, mai mari cu 18,2%. Venitul net din dobânzi BCR a crescut cu 34% până la 883,2 mil. lei în T1/2023, determinat de un volum mai mare de business şi dobânzi mai mari pe piaţa monetară.
Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă după active, a obţinut un profit net de 414 mil. lei în T1/2023, în creştere cu 90% faţă de T1/2022, adică aproape dublu, ascensiunea fiind determinată de creditarea intensă pentru toate segmentele de business, profilul bun de risc al clienţilor şi creşterea ratelor de piaţă faţă de T1/2022. Portofoliul de credite al Raiffeisen a crescut cu 20%, la peste 41 mld. lei, iar veniturile s-au majorat cu 28%, la circa 886 mil. lei. Stocul de credite acordat clienţilor corporate ai Raiffeisen a crescut cu 43%, iar soldul de credite pentru IMM a fost mai mare cu 17% an/an.
În cazul grupul italian UniCredit, acesta a raportat pentru T1/2023 un profit net de 64 mil. euro (315 mil. lei) din operaţiunile din România, în creştere cu circa 45% faţă de T1/2022. Soldul creditelor acordate de UniCredit Bank în România a urcat la sfârşitul lui T1 până la 7,6 mld. euro (38 mld. lei), fiind cu 9,4% peste T1/2022, potrivit rezultatelor anunţate de grupul italian la Milano. Ca urmare a avansului creditării, dar şi după intrarea ratelor dobânzilor pe o pantă ascendentă, au crescut şi veniturile băncii româneşti cu capital italian. Veniturile totale ale UniCredit Bank în România au crescut în T1/2023 cu 31% faţă de T1/2022, până la 149 mil. euro (733 mil. lei), evoluţia fiind influenţată în principal de avansul câştigurilor din dobânzi.
În 2022, profitul la nivelul sistemului bancar a urcat la un record de 10,2 mld. lei, în condiţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% pe ansamblul întregului an, iar economia a înregistrat un avans de circa 5% în 2022.
