Un paradox confirmat de date statistice: analiza nodală, folosită în economie pentru a demonstra că cei mai puternici 10% dintre jucătorii de pe o piaţă generează 80% din totalul vânzărilor de pe acea piaţă, se aplică şi în domeniul... pandemiei. O arată o analiză realizată de prof. dr. Cezar Mereuţă, care, timp de un an, a monitorizat paralela dintre puterea economică a statelor şi numărul de infectări cu virusul SARS-CoV- 2. Rezultatul arată că cei doi indicatori sunt în oglindă: 9,35% dintre statele lumii au generat 80% din PIB-ul mondial în 2019, iar 9,91% din statele lumii au cumulat 80% din totalul contaminărilor în anul 2020. Pe baza rezultatelor cercetării, prof. dr. Cezar Mereuţă a oferit un set de explicaţii şi recomandări.
- Care au fost premisele de la care aţi pornit cercetarea şi ce v-a surprins cel mai mult în analiza? Puteau lua statele puternice din punct de vedere economic sa ia decizii mai bune în gestionarea pandemiei?
Premizele de la care a pornit cercetarea analizei comparative între analiză nodală macroeconomică din anul 2019 şi analiză nodală a pandemiei 2020, constau din datele rezultate conform interviului luat la iniţiativa dumneavoastră în aprilie 2020. Conform datelor din acel interviu, intitulat :”Prof. Dr. Cezar Mereuţă: Nouă provocare a celor mai puternici lideri ai lumii” avea în vedere ponderea mare a contaminarilor grupului G7 de 58,1% din contaminările totale faţă de ponderea aceluiaşi grup din PIB mondial care este între 42-46%. Reamintesc că grupul G7 fondat în deceniul 8 al secolului trecut şi format din SUA, Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia, care sunt cele mai dezvoltate ţări economic şi tehnologic cu democraţii consolidate din lume şi-a propus să traseze liniile directoare pentru o dezvoltare durabilă a statelor lumii.
În acelaşi interviu, un experiment făcut pe 22 aprile dovedea o apropiere relativă dintre cele două tipuri de analize nodale. Am intuit atunci că acest tip de apropiere relativă se va găsi şi la sfârşitul anului 2020.
Evident că amploarea crizei generate de pandemie impunea un management global cât mai performant elaborat în principal de grupul G7.
În practică, grupul G7 a fost total inactiv în frunte cu preşedintele SUA Donald J. Trump, care a dat dovadă de o totală minimizare a pandemiei, considerând-o la început că pe o simplă răceală (tratabilă cu detergenţi!!) şi afirmând spre sfârşitul anului că SUA se află în război cu pandemia pe care îl va câştigă. Preşedintele a uitat să menţioneze că pe tot parcursul anului 2020, cel mai mare multiplu al contaminarilor pe 1 milion de locuitori în raport cu media mondială în valoare de 5, pe care îl aveau SUA, nu oferea garanţia câştigării războiului.
Rezultatele acestei inactivităţi au constituit esenţa catastrofei umanitare din anul 2020.
În managementul microeconomic în situaţii de criză există metodă de management laisse-faire (fiecare face cum vrea) care duce în marea majoritate a cazurilor la falimentul companiilor. În cazul pandemiei s-a aplicat această metodă.
Analiză comparativă a acelor analize nodale (economie mondială şi pandemie) utilizează 5 mărimi de referinţă:
- modul de încadrare în principiu 10 cu 80% (10% din numărul statelor cumulează 80% din PIB)
- numărul de ţări care cumulează 80% din PIB
- ponderea cotei liderului din totalul PIB
- noul coeficient de concentrare a cotelor PIB, M
- gradul de dominare structurală a liderului, Gdl.
Cu cei 2 coeficienţi se elaborează matricea evaluării calitative a distorsionării mediului concurenţial.
Rezultatele obţinute la 31 decembrie 2020 pentru pandemie faţă de economia mondială din anul 2019 sunt următoarele:
Economie mondială:
- modul de încadrare în principiu 10 cu 80% (10% din numărul statelor cumulează 80% din PIB): 9,35%
- numărul de ţări care cumulează 80% din PIB: 20
- ponderea cotei liderului din totalul PIB: 24,37%
- noul coeficient de concentrare a cotelor PIB, M: 0,5666
- gradul de dominare structurală a liderului, Gdl: 0,6062
Pandemia:
- modul de încadrare în principiu 10 cu 80% (10% din numărul statelor cumulează 80% din PIB): 9,91%
- numărul de ţări care cumulează 80% din PIB: 21
- ponderea cotei liderului din totalul PIB: 24,40%
- noul coeficient de concentrare a cotelor PIB, M: 0,5521
- gradul de dominare structurală a liderului, Gdl: 0,6541.
Pandemia are un grad de distorsionare a mediului uşor superior economiei mondiale.
Aceste rezultate au constituit o surpriză uluitoare la care, personal, nu m-aş fi aşteptat niciodată.
Diferenţele atât de mici între mărimile celor 2 analize nodale şi mai ales faptul că pandemia le are superioare economiei mondiale justifică pe deplin titlul lucrării, dar, în acelaşi timp, oferă date relevante privind amploarea catastrofei umanitare.
Acesta este motivul pentru care obţinerea celui mai mare succes al intuiţiei din întreaga mea carieră mi-a produs un imens regret.
- Ce trebuie să facă G7 în perioada care urmează până la apariţia în masă a influenţei vaccinurilor?
Din perspectiva mea, în prezent două acţiuni sunt fundamentale pentru îmbunătăţirea semnificativă a rezultatelor pandemiei:
- Organizarea de către grupul G7 a unui grup de 5-6 din cei mai buni experţi în comunicare din lume, care în termen foarte scurt să elaboreze strategia de comunicare dintre stat şi societatea civilă în ţările structurii de putere a lumii. Propunerea pleacă de la 2 afirmaţii ale ilustrilor cercetători americani în domeniul istoriei statelor lumii, Acemoglu D. şi Robinson J.A., dintre care prima arată că “esenţă democraţiei este libertatea de contestare”, iar a două că succesul unei democraţii constă în “consensul între stat şi societatea civilă”. Era evident că restricţiile generate de măsurile de protecţie sanitară afectau libertatea individuală fundament al democraţiei. Că urmare, consensul între stat şi societatea civilă nu putea fi obţinut prin conducere excesiv autoritară, fără eforturi reale de convingere a populaţiei de necesitatea măsurilor. În acest sens, elaborarea unei strategii de comunicare adaptată situaţiei este absolut indispensabilă. Cu certitudine că dacă această acţiune ar fi fost aplicată din aprilie 2020, rezultatele pandemiei erau în mare măsură reduse.
- Organizarea cu acceptul unanim a 19 state din cele 20 ale structurii de putere de organizare cât mai rapidă a unui summit în care China să răspundă următoarei întrebări: Care sunt în mod concret măsurile care au determinat din luna iunie 2020 în mod practic dispariţia pandemiei în ţară cu cea mai mare populaţie a lumii? Summitul nu ar trebui să fie interesat de naşterea pandemiei sau de modalitatea eradicarii ei în provincia Wuhan ci numai de răspunsul la întrebarea menţionată mai sus. În acelaşi timp, guvernul Chinei ar trebui să îşi dea acordul că o echipa de ziarişti independenţi să intervieveze în mod exclusiv rezidenţii străini din China, din multinaţionale şi din grupul investitorilor direcţi.
China are obligaţia morală fundamentală faţă de restul lumii de a explică cum circa 20% din populaţia lumii avea la 31 decembrie 2020 87052 contaminări şi 4634 de decese în timp ce restul de circa 80% din populaţie să aibă la aceeaşi dată 83965549 de contaminări şi 1828684 de decese??? Discrepanţa este inimaginabilă.
În cazul în care China nu este de acord cu această propunere, ea jigneşte în mod incalificabil comunitatea internaţională.
- Ce impact ar putea avea în toată această ecuaţie anunţul recent al Agenţiei Europene a Medicamentului privind asocierea vaccinului Astra Zeneca cu rarele cazuri de tromboze?
După cum este cunoscut, Agenţia europeană a medicamentului nu a ridicat licenţa vaccinului Astra Zeneca din cauza efectelor secundare. Unele ţări au redus numărul de vaccinari cu acest produs. Esenţial este că indiferent de producătorul vaccinului, reacţiile secundare ale acestuia să fie minimizate. În caz contrar încrederea populaţiei în vaccinuri ar scădea dramatic cu rezultate catastrofale.
- Care sunt cele mai recente rezultate care arată impactul pandemiei în economie?
Ultimele date privind rezultatele economice ale pandemiei sunt oferite de Banca Mondială în octombrie 2020. Principalele informaţii sunt următoarele, cu referire la structura de putere de 20 de state din anul 2019 (structura de putere se determină prin calcularea numărului şi ponderii numărului de state care acoperă 80% din PIB-ul mondial).
· Singură ţară la care se estimează creşterea PIB-ului este China, cu 1,9%.
· Referitor la grupul G7, estimările sunt:
· SUA: -4,3%
· Japonia: -5,6% (în principal, că rezultat al anulării Olimpiadei din 2020)
· Germania: -6%
· Marea Britanie: -9,8%
· Franţa: -9,8%
· Italia: -10,6%
· Canada: -7,1%
· Se estimează deficite importante ale PIB la: Spania: -12,8%; India: -10,3%; Mexic: -9%.
· Restul ţărilor din grupul celor 20 vor avea estimări de deficite între 1,5%
Prof. Dr. Cezar Mereuţă este cercetător asociat al Centrului de Modelare Macroeconomică al Academiei Române, membru aderent al Fundaţiei Româno-Americane pentru Educaţie şi Cultură şi Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. ”Lumi paralele. Pandemia din 2020 versus economia mondială” este cea mai recentă lucrare coordonată de Cezar Mereuţă, realizată alături de Dumitru Miron, Octavian-Dragomir Jora, Mihaela-Nona Chilian şi Carmen Mereuţă.
