Ştirbirea reputaţiei, frauda angajaţilor şi incapacitatea de a reţine cei mai buni oameni sunt cele mai importante trei riscuri sub controlul băncilor, relevă un raport al celui mai mare broker de asigurări din lume, AON, prezentat marţi seară în cadrul conferinţei "Atenţie, riscurile nu sunt în criză", organizat de AON România şi Institutul Bancar Român în Bucureşti.
Studiul pune pe primele trei locuri într-un top 10 al riscurilor globale, aflate sub controlul băncilor sau nu, încetinirea creşterii economice, schimbările legislative şi disponibilitatea capitalului.
"Despre riscuri se vorbeşte de obicei atunci când se produc, deşi atunci este tardiv. Studiul AON arată că industria financiară percepe o creştere accentuată a riscului operaţional după declanşarea crizei în 2008, situaţie valabilă şi în România", a spus Valentin Ţuca, directorul AON România Broker de Asigurare.
Petru Rareş, preşedintele Institutului Bancar Român, susţine că industria bancară se îndreaptă spre o schimbare a modelelor de business, iar riscurile sunt în creştere.
"S-au format două grupe mari de bancheri. Pe de o parte sunt bancherii care au aruncat pe piaţă produsele toxice, care au creat securitizări, pe de altă parte sunt bancherii comerciali, care au suportat efectele negative. Industria financiară, a produselor derivate, a ajuns la 600 trilioane de dolari, de 9-10 ori mai mult decât PIB-ul global. Lumea va fi de acum martora unui tsunami de reglementări globale, iar pentru bancheri etica şi profesionalismul vor fi două cuvinte cheie", a spus Rareş.
Ion Drăgulin, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, a spus că, în condiţiile în care contextul financiar a devenit tot mai dificil, băncile din ţările afectate de risc suveran prezente pe piaţa românească sunt atent urmărite de Banca Naţională.
"Nu au fost mari schimbări în structura depozitelor şi mişcarea acestora până acum la băncile pe care le supraveghem mai cu atenţie. Sucursalele din România ale acestor bănci au solvabilitate peste medie şi lichidităţi egale cu media sistemului. Datoria pe termen scurt nu creşte, scadenţele se menţin şi par rezonabile în condiţiile actuale", a spus Drăgulin. El a mai spus că în acest moment condiţiile României de accesare a fondurilor externe sunt destul de bune. CDS-ul, asigurarea de default care măsoară percepţia investitorilor despre riscul ţării, se ridică la 431 de puncte de bază (4,31%), faţă de 441 în cazul Sloveniei şi 380 în cazul Bulgariei.
De asemenea, datoria externă pe termen scurt, deşi în majorare uşoară, este gestionabilă. În acest moment rezerva valutară a BNR este de 1,7 ori datoria externă pe termen scurt, faţă de 1,2 ori în toamna anului 2008, a spus Drăgulin.
Atunci, în toamna anului 2008-iarna lui 2009 datoria externă pe termen scurt a reprezentat cea mai mare vulnerabilitate a României, chiar dacă datoria publică era doar la circa 20% din PIB.
Un semn de vulnerabilitate este raportul între credite şi depozite în valută la companii. Astfel, în septembrie 2011 raportul între credite şi depozite era de circa 400% la valută, în timp ce în decembrie 2010 era de 300%. Aceasta înseamnă că, în condiţiile în care creditele au crescut foarte puţin în această perioadă, depozitele sunt cele care se erodează.
"Este important însă că acest raport este mult mai echilibrat şi se îmbunătăţeşte continuu, dacă se iau în calcul toate creditele şi depozitele, în echivalent lei, pe tot sistemul bancar, adică şi la persoanele fizice şi la cele juridice", a spus Drăgulin.
Petre Bunescu, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general adjunct al BRD-SocGen, dar şi unul dintre cei mai experimentaţi bancheri ai României, spune că în criză tindem să aruncăm ceea ce s-a întâmplat pozitiv în sistemul bancar într-o perioadă scurtă de timp.
"În istoria sistemului bancar românesc au fost parcurse etape importante care au luat sute de ani în alte ţări. Am reacţionat rapid şi am creat o gamă largă de servicii şi produse. Intermedierea bancară a crescut de la 5% la 40 % din PIB, dar din 2008 încoace, după criză, a avut loc un proces de dezintermediere bancară din cauza scăderii creditării. Trebuie să ţinem cont că a trebuit să recrutăm şi să formăm zeci de mii de oameni care să lucreze în bănci. Dintre cei 65.000 de oameni care lucrează în sistemul bancar, 80% au fost formaţi în ultimii 5 - 15 ani."
Bunescu mai apreciază că această evoluţie este cu atât mai accelerată cu cât s-a petrecut în mare parte din 2000 încoace.
"În opt ani am ajuns la 10 milioane de posesori de carduri de la zero în 2000. Trebuie ţinut cont că noi am trecut direct la carduri, fără să mai folosim cecuri. În Franţa nici nu vă imaginaţi ce complicată este administrarea sistemului de cecuri."
Bancherul de la BRD a vorbit însă şi de minusurile sistemului bancar, scoase la iveală mai ales după criza din 2008.
"Am cedat din rigoarea de analiză. Am adoptat folosirea scoringului, dar dacă îl forţezi, se dovedeşte că aduce credite neperformante. Au trecut clienţi care nu trebuia să aibă acces la credite. A fost o concurenţă exagerată, incorectă şi fără prea mult discernământ cu privire la cota de piaţă. Goana după cota de piaţă a condus la excese în creditare, atât la persoane fizice, cât şi la IMM-uri. băncile au slăbit frâiele în definirea profilului de risc şi al ariei în care se manifestă controlul de risc. Au fost cazuri când activitatea de risc a fost considerată o Cenuşăreasă", a spus Bunescu. De asemenea, bancherul s-a dovedit foarte critic şi la calitatea a o parte din oamenii din sistemul bancar românesc. " Au fost şi exagerări în ceea ce priveşte oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar şi în ceea ce priveşte cunoaşterea ABC-ului bancar. S-a ajuns ca o bună parte din angajaţii băncilor să nu ştie, din păcate, să citească un bilanţ contabil."
Pe de altă parte, Petre Bunescu s-a referit şi la clienţi, care au riscat prea mult. "De la oamenii care erau grijulii, economiseau, ne-a cuprins euforia americană. Mulţi tineri la 22 de ani, imediat după terminarea facultăţii, s-au repezit să-şi ia pe credit şi casă şi maşină. S-a trăit visul acesta - de ce nu s-ar putea să am? Iar în lipsa unui sistem eficient de control, pentru că nu puteai să-l verifici înainte de înfiinţarea Biroului Unic de Creditare, au primit credite. S-au lovit de o lipsă de vigilenţă a colegilor noştri." Bunescu spune că acum este foarte greu ca băncile să-şi recupereze banii din garanţii la creditele în default. "Acum parcă eşti duşmanul poporului când te duci să execuţi o garanţie. Însă este foarte complicat cu garanţiile imobiliare, durează şi doi, trei ani. Nu mai spun de societăţile comerciale care intră în insolvenţă. Doar 0,8% din companiile care intră în insolvenţă îşi revin. Legea insolvenţei este prea permisivă."
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus că în contextul actual cele mai bune veşti sunt creşterea producţiei industriale şi creşterea PIB în trimestrul III cu 4,5%. Pe piaţa bancară, Vasilescu spune că, în contextul discuţiilor privind necesitatea unei bănci româneşti puternice care să dea semnalul reluării creditării pentru creşterea PIB şi creşterea consumului, factorul principal care trebuie luat în calcul este capitalul.
Top 10 riscuri bănci:
1. Încetinirea/ stagnarea creşterii economice
2. Schimbări legislative/ noi reguli
3. Disponibilitatea capitalului/ riscul de credit
4. Competiţia în creştere
5. Ştirbirea reputaţiei
6. Fluctuaţii rate dobândă
7. Frauda/ Furt/ Necinstea angajaţilor
8. Cash flow/ riscul de lichiditate
9. Incapacitatea de a atrage/ reţine "top talents"
10. Infracţionalitatea informatică/ Hacking/ Viruşi ITTop 10 riscuri bănci:
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
