• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Bănci și Asigurări

Pentru că Robor se calculează ca medie aritmetică simplă şI nu ponderată cu volumul de tranzacţii, băncile mari sunt penalizate din cauza băncilor mici insuficient capitalizate, care urcă Robor din foame de lichiditate

Pentru că Robor se calculează ca medie aritmetică simplă şI nu ponderată cu volumul de tranzacţii, băncile mari sunt penalizate din cauza băncilor mici insuficient capitalizate, care urcă Robor din foame de lichiditate

Autor: Sorin Pâslaru

24 dec 2018 3339

Decizia de a taxa suplimentar băncile pe active în funcţie de Robor, indicele publicat zilnic de Banca Naţională a României, a adus în atenţia publică şI mai mult acest indice, după ce era deja oricum urmărit de toţI cei care au credite în lei, populaţie sau companii.

Dar cum se calculează acest indice şI de ce a considerat guvernul necesar să lege taxa pe active bancare de Robor? Pot fi băncile responsabile de creşterea acestui indice şI poate fi scăzut acest indice prin iniţiativa băncilor pentru a plăti o taxă mai redusă?

Iniţial, noua taxă ar fi trebuit să fie de 0,9% din active la un Robor actual de 3,42% (calculat ca o medie a Robor la şase luni şI la un an), însă după protestele băncilor aceasta a fost scăzută la 0,2% din activele bancare pe an. Sau cel puţin aşa sunt declaraţiile, până se va vedea ordonanţa în Monitorul Oficial.

Există încă o discuţie dacă taxa de 0,2% pe active este calculată la nivelul întregului an sau pe fiecare trimestru, caz în care ar fi de fapt 0,8%, dar cele mai multe păreri converg către o aplicare anuală de 0,2% la active şI o plată trimestrială, aşa după cum apreciază şI reprezentanţIi Patronatelor Bancare. Aceasta înseamnă o taxare suplimentară pentru toate băncile de circa 200 milioane de euro pe an, având în vedere nivelul activelor totale de circa 100 miliarde de euro.

Noutatea este corelarea acestei taxe de creşterea Robor. Dacă Robor scade la 2%, faţă de nivelul actual de 3,4%, taxa pe active va fi zero, dacă va creşte peste nivelul din prezent, atunci taxa pe active va fi de 0,4% din active sau mai mult.

Este pentru prima dată când în sistemul fiscal din România apare o astfel de taxă, corelată cu dinamica unui indice care depinde chiar de acţiunea celor taxaţi.

Presupunerea destul de rudimentară a guvernului este că băncile nu vor mai contribui la majorarea Robor dacă ştiu că vor fi trecute într-o categorie de taxare mai mare.

Problema este că modul cum este calculat acest indice, ca medie aritmetică a dobânzilor interbancare afişate într-un anumit interval de 15 minute al zilei, va face ca nivelul său să rămână în continuare ridicat din cauza băncilor mici care au nevoie de lichiditate.

Ce spune BNR în “Regulile pentru stabilirea ratelor de referinţă ROBID şI ROBOR”, publicate pe site?

‘Rata ROBOR  pentru fiecare scadenţă este calculată ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 15 minute înainte de fixing după eliminarea extremelor. Stabilirea ratelor ROBID şI ROBOR pentru depozitele în RON are loc în fiecare zi lucrătoare la ora 11.00 AM ora locală”.

Deci dacă doar 2 din cele 10 bănci cotează la 9% dobânda pentru depozitele atrase, pentru că au nevoie de bani, degeaba celelalte 8 cotează la 2%, pentru că media aritmetică finală este de 3,4%.

Dacă însă media s-ar calcula ponderat, în funcţie de volumul depozitelor atrase/plasate la dobânzile respective, atunci, presupunând că cele două bănci au fiecare doar o pondere de 2% faţă de 10% anterior, media aritmetică ponderată cu volumul tranzacţiilor (să presupunem că cele două bănci care cotează la 9% dobânda au o pondere în volumul tranzacţiilor de doar 2% fiecare, restul băncilor fiind la 12% fiecare) ar fi de 2,28%.

Fără recurs la calcule suplimentare, este pe undeva de înţeles că băncile mici, cu tranzacţii mici, ar trebuie să nu fie lăsate să influenţeze în aceeaşI măsură fixingul Robor-ului ca băncile mari, cu volume de tranzacţii de 5-6 ori mai ridicate.

Per ansamblu, piaţa bancară românească este astăzi supra-lichidă, stocul depozitelor fiind cu 25% mai mare decât stocul creditelor iar dobânzile la depozite rămân încă la băncile mari la sub 1%.

Dar această lichiditate este în mod diferenţiat împărţită. La unele bănci depozitele sunt duble faţă de credite, la unele bănci mai mici volumul depozitelor este mai mic decât al creditelor şI banca trebuie permanent să se împrumute pentru a păstra coeficienţii necesari de lichiditate deasupra cerinţelor BNR. Mai ales în condiţiile reducerii finanţărilor externe, de la băncile mamă, există bănci care au “foame” permanentă de bani.

Nu se ştie dacă noua taxă va determina o reevaluare şI a modului cum se calculează Robor-ul, care, iată, se dovedeşte că va avea un rol şI mai important decât până acum, însă atenţia asupra sistemului bancar şI a rolului său de măsurare a mersului economiei va fi sigur şI mai mare decât până acum.

 
Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867