♦ Indicele ROBOR la 3 luni a coborât ieri la 5,81%, minimul din ultimii doi ani, după ce BNR a tăiat rata-cheie la 6,75% şi dobânda la facilitatea de depozit la 5,75% ♦ Dobânzile la creditele în lei vor scădea, încurajând finanţarea economiei ♦ Oamenii de afaceri vorbesc de noi reduceri ale dobânzilor de către băncile centrale pentru ca impactul să fie vizibil.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a scăzut ieri sub 6%, la 5,81%, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
Odată ce banii se ieftinesc din ce în ce mai mult pe piaţa monetară, antrenează şi o scădere a dobânzilor la credite.
Astfel, creditele în lei se vor ieftini în perioada următoare, având în vedere că dobâzile la împrumuturi sunt formate din indicii de referinţă la care se adaugă marja băncilor.
În aceste condiţii, putem vedea o revigorare a creditării după ce până acum creditul privat total pentru populaţie şi firme a mers cu frâna trasă, având un ritm anual de creştere de sub 6%.
Mişcarea în jos a dobânzilor pe piaţa interbancară a venit după ce scăderea accelerată a inflaţiei spre 5% a convins boardul BNR să dea în sfârşit startul relaxării monetare în luna iulie, banca centrală reducând dobânda-cheie la 6,75% pe an, de la nivelul de 7% unde a staţionat timp de un an şi jumătate. Odată cu ajustarea ratei-cheie, BNR a redus şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6% pe an anterior.
În contextul excedentului record de lichiditate din piaţa interbancară, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit în ultima perioadă dobânda la facilitatea de depozit, ajustată acum la 5,75% (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie. În condiţiile în care rata facilităţii de depozit este limita de jos a intervalul de variaţie a dobânzilor din piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni poate continua să scadă în perioada următoare, dar până la 5,75% potrivit economiştilor.
“BNR a operat prima micşorare de dobândă din acest ciclu de reducere a ratei dobânzii. Normal ar trebui ca pe piaţa monetară reducerea să fie inclusă imediat, adică să vedem reduceri de rate de dobândă. De asemenea, ce o să vedem, practic, având în vedere lichiditatea extrem de mare care este în piaţa monetară în momentul actual, vom vedea ratele ROBOR coborând către noua facilitate de depozit, şi anume de 5,75%”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Practic şi ratele dobânzilor la depozite şi ratele la credite vor scădea corespunzător cu reducerea dobânzii de politică monetară, adaugă el.
După ce atât Banca Centrală Europeană (BCE), cât şi BNR au redus dobânzile, dinspre mediul de business unii oameni de afaceri vorbesc despre necesitatea unor alte reduceri viitoare ale dobânzilor de către băncile centrale, indiferent că este vorba despre BCE (pentru creditele în euro) sau BNR pentru cele în lei, pentru ca impactul să fie mai vizibil.
“Această primă scădere a ratei dobânzii (din partea BCE – n. red.) nu este suficientă ca semnal pentru investiţii în industrie. Dacă va reuşi să implementeze cele trei reduceri planificate, poate da”, a spus Carlo Beltrame, business development manager şi CEO Franţa şi România în cadrul AFV Beltrame Group.
Şi creditele retail noi în lei ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care sunt indexate la noul indice de referinţă trimestrial IRCC, au dobânzi mai mici în condiţiile în care valoarea IRCC aplicată în T2/2024 a coborât la 5,90% şi apoi la 5,86% în T3/2024, sub nivelurile de aproape 6%, unde a oscilat anterior.
