România şi-a făcut ieri o intrare spectaculoasă pe piaţa americană, cererea din partea investitorilor crescând rapid de la o oră la alta după deschiderea registrelor de subscriere.
România nu a beneficiat înaintea acestei operaţiuni de vreun semnal pozitiv din partea marilor agenţii de rating, însă conjunctura mai calmă de pe piaţa americană i-a permis să capitalizeze pe seama informărilor intense către investitori din ultimele luni.
Totuşi, agenţia americană de rating Moody's a menţinut România pe parcursul crizei în categoria plasamentelor sigure de tipul investment grade, cu un rating "Baa3", însă Standard & Poor's are o evaluare mai severă, păstrând calificativul "BB plus", imediat sub pragul investment grade în pofida progreselor obţinute în consolidarea fiscală.
Prima de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) scăzuse la sfârşitul săptămânii trecute sub pragul de 400 de puncte de bază (4 puncte procentuale), după o perioadă în care contaminarea regiunii cu tensiunile din zona euro pusese presiune pe acest indicator al percepţiei externe.
Ieri, CDS-ul României se situa uşor peste 400 de puncte, în timp ce în cazul Poloniei prima de risc era la 245 de puncte, respectiv la 590 de puncte în cazul Ungariei.
Cu toată situaţia tensionată din Europa, Slovacia a reuşit luna trecută să plaseze o emisiune de bonduri de 1 mld. euro pe cinci ani la un randament de 4,69% (cupon anual de 4,625%), iar Polonia a vândut cu succes eurobonduri de 750 mil. euro scadente în 2017, la un randament de 4,12% (cupon de 3,75%).
Spre finalul anului trecut, România a avut în SUA primul roadshow de prezentare după 16 ani, însă contactele cu investitorii nu s-au concretizat într-o emisiune de obligaţiuni pe piaţa americană, aşa cum era prevăzut. "Nu am emis pentru că nu eram disperaţi să facem rost de bani şi nu avea rost să plătim un preţ umflat de profilul zonei în ansamblu, nu de situaţia noastră particulară. Marele câştig a fost contactul cu investitorii", explica Drăgoi decizia de amânare a emisiunii.
Eveniment pe piaţa titlurilor de stat: Finanţele vând pe 23 februarie bonduri în lei pe 15 ani
Ministerul Finanţelor a programat pe 23 februarie o licitaţie de obligaţiuni de stat pe 15 ani cu cupon de 5,8% pe an şi valoarea nominală programată la 300 mil. lei. Este cea mai lungă scadenţă pe care Finanţele încearcă să o aducă pe piaţă mizând îndeosebi pe interesul manifestat de fondurile de pensii care au nevoie de instrumente de plasament pe termen lung.
Nu în ultimul rând, România primeşte constant comentarii negative din cauza lipsei curbelor de randament pe termen lung în lei, situaţie care frânează şi dezvoltarea creditării în moneda naţională.
Ministerul Finanţelor îşi propune să vină cu câte o emisiune pe termen lung pe trimestru, cererea estimată pentru această scadenţă nefiind totuşi atât de mare. Anul trecut a vândut de patru ori obligaţiuni pe 10 ani, randamentul coborând în decembrie la 7,25%.
În februarie mai sunt programate emisiuni de obligaţiuni de stat pe 2, 3 şi 5 ani. De asemenea, Finanţele intenţionează să vândă certificate de trezorerie pe un an şi şase luni cu valoarea totală de 2,8 mld. lei. În total, statul vrea să împrumute luna viitoare de la bănci 5 miliarde de lei (1,16 mld. euro). În ianuarie, profitând de conjunctura favorabilă, Ministerul Finanţelor a vândut titluri de aproape 10 mld. lei (2,3 mld. euro) la costuri în scădere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
