♦ România a luat în 2018 de la UE fonduri structurale de doar 1,46 mld. euro ♦ La cinci ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 - 2020, România a primit, în total, fonduri nerambursabile de 13 miliarde de euro din cele 42 de miliarde de euro (fonduri structurale, rurale şi subvenţii agricole) acordate, ceea ce înseamnă 31% din suma alocată ♦ Pe fondurile structurale şi de coeziune (cele care merg în proiecte), doar 19% din suma alocată a fost absorbită – 4,1 mld. euro, la finalul lui 2018, din alocarea totală de 22,6 mld. euro.
Ministerul Finanţelor rostogoleşte, în execuţiile bugetare lunare sau anuale, zeci de miliarde de lei primite de la Uniunea Europeană. În 2018 s-ar fi primit, arată execuţia bugetară, 23 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro. O statistică a aceluiaşi minister, referitoare la absorbţia fondurilor UE, arată că, în total (subvenţii agricole, fonduri rurale şi de coeziune), s-au primit 4,4 miliarde de euro (20,6 mld. lei). Care este realitatea? În plus, aceste fonduri nu sunt în întregime banii bugetului. În buget intră şi sunt venituri la buget doar o parte dintre fondurile structurale, nu toate fondurile. Iar fondurile structurale au fost anul trecut de 1,47 de miliarde de euro, nu de 5 miliarde de euro. Guvernul pune însă în buget şi subvenţiile agricole, care nu sunt venituri ale bugetului, pentru că doar trec printr-un cont al Trezoreriei până a ajunge la fermieri. Acest artificiu umflă veniturile şi creează o imagine falsă a stării de fapt.
Realitatea curată este că România a primit de la UE în 2018 fonduri structurale şi de coeziune (cele din care se fac autostrăzi, drumuri, canalizări) de doar 1,47 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă doar 6,6% din întreaga sumă alocată, de 22,6 miliarde de euro pe exerciţiul financiar menţionat.
Din întreaga sumă atrasă de România în exerciţiul financiar 2014-2020, de 13 miliarde de euro, 4,8 miliarde de euro sunt plăţi directe în agricultură, 4,1 miliarde de euro sunt fondurile structurale şi 3,4 miliarde de euro sunt fondurile de dezvoltare rurală şi pescuit, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Cu sumele atrase anul trecut, de 1,47 mld. euro, absorbţia fondurilor structurale a ajuns, la finalul lui 2018, la 19,5% (4,1 mld. euro, sumă care cuprinde şi avansurile). Absorbţia efectivă (sumele fără avansuri) este însă de 13%: 2,9 miliarde de euro, în cinci ani de la debutul exerciţiului financiar.
O statistică a Ministerului Fondurilor Europene arată că cel mai bine la absorbţie stă Programul Operaţional Infrastructură Mare, cu o alocare totală de 9,2 mld. euro. Programul care finanţează drumurile şi canalizările a atras 2 miliarde de euro în total – 22% din suma alocată.
Lucrurile merg mai bine aici pentru că, din sumele exerciţiului financiar curent, sunt continuate lucrări începute în exerciţiul financiar trecut, când doar programul de transporturi a pierdut peste un miliard de euro din cauza întârzierii lucrărilor.
Programul Operaţional Regional din care se finanţează mici afaceri, dar şi proiecte locale, cu o alocare de 6,8 miliarde de euro, stă prost, sumele atrase fiind de sub un miliard de euro (14% din total), în vreme ce „absorbţia efectivă” (fără avansuri) este de doar 555 mil. euro (8% din alocarea totală). Sub 20% absorbţie este şi programul Capital Uman, cu o alocare de 4,3 miliarde de euro şi cu o absorbţie efectivă de doar 13% (584 mil. euro).
România nu doar ia, ci şi contribuie la bugetul UE. Anul trecut contribuţia ei a fost de 1,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că soldul intrări/contribuţii a fost pozitiv – 2,76 mld. euro.
De la aderarea României la UE, în ţară au intrat 50 de miliarde de euro, iar contribuţia României a fost de
17 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv, prin urmare, de 33 de miliarde de euro – o sumă egală cu 75% din bugetul consolidat al României din 2007 şi cu 50% din veniturile totale ale bugetului consolidat în 2018.
iulian.anghel@zf.ro
