Anul acesta majorarea pensiilor costă bugetul 8 mld. lei. Anul viitor, în continuarea programului, pensiile cresc cu 40% din septembrie, cu un impact suplimentar de 24,8 de mld. lei, pentru patru luni din an. Anii viitori vor fi însă devastatori pentru buget, spun economiştii – 51 mld. lei pentru 2021 şi 81 mld. lei pentru 2022.
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, insistă: impactul bugetar al majorării cheltuielilor cu asistenţa socială (inclusiv pensii – n. red.) ar aduce un deficit bugetar de 8% din PIB în anul 2022, în condiţiile în care legea pensiilor va rămâne în varianta actuală.
„Cheltuielile de asistenţă socială se majorează faţă de anul 2019 cu 0,7 puncte procentuale din PIB în anul 2020, cu 2,7 puncte procentuale din PIB în anul 2021 şi cu 3,7 puncte procentuale din PIB în anul 2022 (...) Dacă punctul de pensie creşte cu 40% anul viitor, am destabiliza bugetul. Trebuie să avem în vedere impactul în 2021. (...) Noua lege a pensiilor complică enorm consolidarea bugetară - impactul ar duce deficitul către 8% din PIB în 2022 în condiţii neschimbate“, spune Dăianu, întro- amplă analiză asupra situaţie bugetului.
Legea pensiilor, adoptată la sfârşitul lunii iunie 2019, prevede creşterea treptată a punctului de pensie, de la 1.100 lei la 1.265 lei din septembrie 2019, 1.775 lei din septembrie 2020 şi 1.875 lei din septembrie 2021. Cu toate că admite că bugetul este tensionat, premierul Ludovic Orban a spus miercuri că va aplica legea în vigoare a pensiilor.
„La ora actuală există o lege în vigoare pe care intenţionăm să o aplicăm. Normal că vor creşte (pensiile cu 40% - n.r.)”, a declarat Ludovic Orban, citat de Mediafax.
Finanţele au publicat marţi proiectul de rectificare bugetară, care anticipează un deficit de 44 mld. lei, echivalentul a 4,3% din PIB, o abatere majoră de la ţinta asumată la nivel european de 3% din PIB.
Analiştii economici spun că provocarea de a ţine deficiul bugetar în frâu va continua şi anul viitor, în condiţiile în care este un an electoral cu două rânduri de alegeri – locale şi generale. Astfel, corecţii în bugetul de stat nu se vor face prin ajustarea cheltuielilor rigide (salarii, pensii), în condiţiile în care astfel de măsuri ar aduce costuri politice. Anticipaţiile analiştilor economici au fost confirmate de guvernul Orban, care a spus că salariul minim va creşte, iar legea pensiilor va fi respectată.
Economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat miercuri, citat de Mediafax, că prorogarea legii pensiilor este singura variantă de a evita o explozie a deficitului bugetar în 2020 şi 2021. El a mai spus că dacă se amână majorarea pensiilor în 2020 vor exista costuri politice, însă, dacă se merge pe actuala legislaţie, costurile bugetare rezultate se vor constitui, într-un final, tot în costuri politice.
„Potrivit legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. 40% este o cifră care în Europa nu există. Avem ca efect 3,6% PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020, 5,7% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza că nu va fi recesiune şi vom avea o creştere robustă. Mai e ceva, în 2021 e prevăzută recalcularea pensiilor, o altă bombă cu fitil aprins, încă 1% din PIB. Asta e aritmetică curată“, a spus Lazea, potrivit Mediafax.
Cheltuielile pentru pensii din bugetul asigurărilor de stat au fost în 2018 de 63,7 mld. lei. La aceste cheltuieli se adaugă „pensiile speciale”, care se plătesc de la bugetul e stat şi care au fost de circa 9-10 mld. lei.
Astfel, cheltuielile cu pensiile au fost în 2018 de circa 73 mld. lei, adică aproximativ 20% din veniturile bugetului de stat de 352 mld. lei. Pensiile s-au majorat în septembrie 2019 cu 15%.
Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au criticat nou lege a pensiilor, pe motiv că aceasta ar pune în pericol stabilitatea finanţelor publice. Potrivit calculelor realizate de Ministerul de Finanţe condus la acea dată de Eugen Teodorovici şi citate de Comisie, prin adoptarea actului normativ cheltuielile publice se vor majora cu 0,8% din PIB în 2019, cu 2,3% în 2020 şi 4,9% din PIB în 2021 în comparaţie cu nivelul nominal al produsului intern brut din 2018.
