România, al doilea mare client al Fondului Monetar Internaţional din Uniunea Europeană după Grecia, va găzdui în luna iunie reuniunea rotativă a constituentei FMI şi a Băncii Mondiale, structură organizatorică condusă de Olanda şi care reprezintă inclusiv interesele Bucureştiului în comitetele directoare ale celor două instituţii financiare internaţionale.
Coincidenţa face că tot din vară funcţia de negociator-şef al FMI pentru România ar urma să fie preluată de un olandez, Erik Jan de Vrijer, care va avea misiunea de a supraveghea rambursarea de către România a celor 10,5 mld. drepturi speciale de tragere (DST - moneda FMI) trase de la fond, peste 12 mld. euro la cotaţia din prezent a DST. Împrumutul reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul ţării estimat la 140 mld. euro.
Europeanul De Vrijer este în prezent directorul adjunct al departamentului Europa din cadrul FMI, poziţie superioară celei deţinute de actualul negociator pentru România, americanul Jeffrey Franks. Schimbarea va coincide cu apropiata încheiere a mandatului lui Mihai Tănăsescu pe poziţia de reprezentant al României la FMI, funcţie pe care o deţine de circa cinci ani.
Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată la începutul lui 2009 unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană, întrecând Ungaria, dar fiind depăşită de Grecia.
Ungaria a primit aprobarea de la FMI pentru un împrumut de 10,5 mld. DST şi a tras 7,6 mld. DST, în timp ce împrumutull stand-by aprobat pentru Grecia a totalizat 26,4 mld. DST, suma trasă fiind de 17,5 mld. DST.
România este reprezentată la FMI de Mihai Tănăsescu, care este senior advisor, iar la Banca Mondială de Ştefan Nanu, care ocupă poziţia de director adjunct al constituantei olandeze.
În FMI sunt 24 de constituente. Ţările mari, precum SUA şi China, au propriul lor loc în boardul FMI şi votează direct.
Ar fi pentru a doua oară după Revoluţie când România organizează acest eveniment, prima dată reuniunea având loc în 1998.
"Este un principiu de rotaţie potrivit căruia fiecărei ţări îi vine rândul să organizeze o întâlnire. Întrunirile au loc o dată pe an şi ele sunt prilej pentru a discuta aspecte interne privind Constituenta, precum şi de a discuta anumite tematici de actualitate" a explicat pentru ZF Ştefan Nanu, reprezentantul României la Banca Mondială.
El a menţionat că pentru ţările din constituentă este un eveniment important pentru că fiecare ţară este intersată de viitorul celor două instituţii - FMI şi Banca Mondială şi de relaţia ţărilor lor cu cele două instituţii atât din perspectiva acţionarului membru, cât şi din perspectiva statutului de client.
(1 DST = 1,17 euro)
Relaţia cu FMI
Până acum România a plătit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială în urmă cu trei ani - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării.
Prima plată a principalului către FMI va avea loc pe data de 6 august 2012 şi va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST, "moneda" FMI), peste 600 mil. euro la cotaţia din prezent a DST.
Pe parcursul acestui an, România va trebui să ramburseze către FMI aproximativ 1,8 mld. euro. Din aceştia, Ministerul Finanţelor trebuie să dea înapoi 121 mil. euro FMI, iar BNR va trebui să plătească circa 1,4 mld. euro, diferenţa reprezentând dobânzi. Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR.
Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în martie 2012 rezervele valutare au ajuns la 34,6 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
