"Am redeschis emisiunea penru că există cerere pentru bondurile româneşti. Investitorii voiau expunere pe România şi am decis să profităm de oportunitate pentru a ne finanţa la un cost mai scăzut", a declarat ministrul de finanţe Bogdan Drăgoi.
Finanţele au anunţat un randament indicativ de 6,5% pe an şi vizează o sumă între 500 mil. dolari şi un miliard de dolari. La închiderea ediţiei licitaţia era încă în desfăşurare. La emisiunea din ianuarie au fost emise titluri cu o valoare cumulată de 1,5 miliarde de dolari, la un randament total de 6,87% pe an.
Cererea din partea investitorilor a depăşit la licitaţia de săptămâna trecută 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrală şi de Est. Aranjorii principali ai emisiunii sunt Citi, Deutsche Bank şi HSBC.
Finanţele speră să obţină un randament mai bun în condiţiile în care prima de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) a scăzut în ultima lună după o perioadă în care contaminarea regiunii cu tensiunile din zona euro pusese presiune pe acest indicator al percepţiei externe. Ieri, CDS-ul României se situa la 365 de puncte de bază (3,65 puncte procentuale).
Licitaţia din ianuarie a fost un succes chiar dacă România nu a beneficiat înaintea operaţiunii din ianuarie de vreun semnal pozitiv din partea agenţilor de rating, însă conjunctura mai calmă de pe piaţa americană i-a permis să capitalizeze pe seama informărilor intense către investitori din ultimele luni.
Spre finalul anului trecut, România a avut în SUA primul roadshow de prezentare după 16 ani, însă contactele cu investitorii nu s-au concretizat într-o emisiune de obligaţiuni pe piaţa americană, aşa cum era prevăzut. Drăgoi explica atunci că statul nu era disperat să facă rost de bani şi nu avea rost să plătească un preţ umflat de tensiunile din regiune, nu de situaţia particulară a ţării.
Randamentul plătit de stat pentru emisiunea de luna trecută a depăşit 6,87% pe an, în condiţiile în care Ministerul de Finanţe le-a oferit investitorilor o primă totală de 0,6 puncte procentuale. Unii analişti au apreciat că volumul foarte mare al cererii - de circa 7 mld. dolari - a fost justificat tocmai de această primă generoasă. Şi în ciuda cererii spectaculoase, Finanţele au luat numai 1,5 mld. dolari tocmai pentru a nu-şi asuma un cost considerabil.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că ieşirea de pe piaţa americană nu a însemnat finanţare ieftină, dar că era necesar ca România să revină pe această piaţă după 16 ani de absenţă şi în aceste condiţii a fost normal să se plătească o primă de reintrare pe piaţă. El aprecia chiar că împrumutul poate fi redeschis relativ repede şi la un preţ mai mic.
Potrivit strategiei MFP, în 2012 vor fi atrase împrumuturi de pe pieţele externe de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Guvernul a aprobat la mijlocul anului 2010 programul de emisiuni MTN pe piaţa internaţională pe o perioadă de trei ani, cu un plafon maxim de 7 miliarde de euro.
Finanţele şi-au propus ca prin acest program să acceseze pieţele internaţionale de cel puţin două ori pe an. În prima emisiune a programului din iunie 2011, Finanţele au atras 1,5 miliarde euro din vânzarea de obligaţiuni pe cinci ani la un randament de 5,29%.
Potrivit strategiei Ministerului de Finanţe, în 2012 vor fi atrase împrumuturi de pe pieţele externe de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Statul ar putea să nu mai apeleze în 2012 la emisiuni de obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă, în condiţiile în care băncile locale nu mai pot miza la fel ca în trecut pe liniile de finanţare din partea băncilor-mamă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
