♦ Klaus Iohannis, preşedintele României: În anii dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare ♦ Nicu Marcu, şeful ASF: Globalizarea economică şi financiară vine cu o serie de provocări precum creşterea negativă, inflaţia şi insecuritatea alimentară ♦ Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Educaţia financiară este necesară nu numai la vârfurile societăţii, ci şi în masa critică a populaţiei ♦ Bogdan Neacşu, ARB: Pe măsură ce digitalizarea şi inovaţia sporesc diversitatea şi complexitatea serviciilor financiare, cu atât mai mult se impune acum creşterea nivelului educaţiei financiare.
Educaţia financiară a fost tema care i-a adus la aceeaşi masă pe preşedintele României Klaus Iohannis, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) Bogdan Neacşu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Nicu Marcu şi câţiva miniştri din guvern, iar deficitele mari - bugetar şi de cont curent, datoria publică ridicată, intensificarea inflaţiei, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi al incluziunii financiare şi îndepărtarea de zona euro sunt câteva dintre problemele României recunoscute şi aduse în discuţie de oficiali.
Iar la categoria soluţiilor oferite de autorităţi se regăsesc „politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze Româniaî, „schimbarea modelului de dezvoltare în care investiţiile să devină prioritatea zeroî, creşterea intermedierii financiare şi „creşterea nivelului de educaţie financiară“.
Parcursul „puternic prociclicî în anii de dinaintea pandemiei, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare, „cel mai mare deficit din Uniune în 2019î, parcurs care a favorizat apoi şi „creşterea rapidă a datoriei publiceî, politici care „ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euroî, iar în prezent fac şi mai „dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţieiî, „adâncirea deficitului de cont curentî şi „cea mai mică rată de intermediere financiară în Uniunea Europeanăî, sunt câteva dintre problemele macroeconomice care s-au regăsit în discursul preşedintelui Iohannis, alături de „creşterea economică remarcabilă“ a României de la momentul aderării la UE, sau „dezvoltarea semnificativă“ a sectorului financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanţare.
