Aderarea României la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene, în opinia economistului-şef al BNR, Valentin Lazea.
"Oficial, după alegerile parlamentare din decembrie, noul guvern va decide dacă să menţină sau nu calendarul curent de aderare în 2015. După mine, este dificil de menţinut această dată pentru că ar fi nevoie să se îndeplinească cumulativ trei condiţii: ar trebui să intrăm în mecanismul ERM 2 peste două luni, în ianuarie 2013 ar trebui să luăm în considerare doar perioada minimă de ERM, de doi ani, şi, în plus, ar însemna că banca centrală şi Comisia Europeană să accepte ca adoptarea euro pentru România să nu aibă loc la 1 ianuarie 2015, ci la mijlocul acelui an", a declarat Lazea la sfârşitul săptămânii.
Surse de pe piaţa financiară spun că, probabil, noul obiectiv de trecere la euro va fi anul 2019. Economia locală de mult a luat-o înaintea clasei politice pentru că peste 70% din împrumuturi sunt date în moneda europeană, foarte multe preţuri sunt calculate în euro, pornind de la telefonia mobilă, maşini sau case, iar acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie este mai uşoară spre deosebire de Polonia, unde zlotul face legea.
În plină criză a datoriilor în zona euro, în timp ce majoritatea statelor din centrul şi estul Europei amână în linişte posibilele termene de aderare, România şi-a menţinut oficial obiectivul de trecere la euro în 2015. La BNR funcţionează chiar şi un comitet de trecere la euro care îşi respectă programul de întâlniri şi analizează stadiul îndeplinirii obiectivelor.
Guvernul şi Banca Naţională au văzut în adoptarea euro în 2015 o "ancoră" puternică pentru îndeplinirea reformelor şi tocmai din acest motiv nu au luat până acum o decizie privind revizuirea calendarului, deşi deteriorarea indicatorilor macro după criza economică face improbabilă respectarea graficului.
Principalele probleme în calea adoptării euro amintite de economistul-şef al BNR sunt legate de criteriile de convergenţă reală, respectiv PIB-ul redus pe cap de locuitor şi structura economiei româneşti, unde agricultura reprezintă 6-7% din PIB, dar utilizează 25-30% din forţa de muncă a României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
