Bancile au continuat si in iunie sa raspunda cererii de credite venite de la populatie si companii, astfel ca soldul a urcat dupa sase luni din acest an la aproape 225.000 de miliarde lei, cu 25% peste nivelul din decembrie 2002, potrivit datelor pe baza carora s-au purtat recent negocierile cu FMI. In termeni reali, cresterea soldului creditului neguvernamental a fost de 18,2%.
Numai in luna iunie, finantarile in lei acordate de banci sectorului neguvernamental au crescut 7,1%, in timp ce imprumuturile in valuta, exprimate in euro, au urcat cu 1,5%.
Dinamica semnificativa a imprumuturilor destinate populatiei si companiilor i-a ingrijorat pe expertii FMI, in conditiile in care, desi nu sunt disponibile date clare, exista convingerea ca expansiunea creditului neguvernamental s-a reflectat in mare masura intr-o cerere mai ridicata pentru produsele din import.
Banca centrala amana sa anunte masurile avute in vedere pentru temperarea creditului, desi ministrul finantelor vorbeste deja despre o intelegere cu FMI in privinta majorarii dobanzii de interventie a BNR pe piata monetara. Aceasta ar urma sa scumpeasca banii din piata, inducand o tendinta de crestere si dobanzilor la creditele acordate de banci sau cel putin temperand apetitul acestora pentru creditare in conditiile in care ar avea o alternativa de plasament cu randament atractiv.
Nu este obligatoriu ca bancile sa majoreze dobanzile la credite, mai ales ca sunt constiente ca i-ar lovi astfel nediferentiat pe cei care au deja credite in curs de rambursare si ar putea deveni astfel incapabili sa mai plateasca.
"Daca majorarea de dobanda va fi de pana la un punct, asa cum se spune, vom prefera sa reducem marjele decat sa scumpim creditul. La creditul de consum dobanda este si asa mare", a declarat Paul Prodan, director general adjunct al ING Bank.
Ramane de vazut ce semnal va da Ministerul Finantelor in privinta evolutiei dobanzilor, ecartul fiind deja considerabil intre dobanda la titlurile de stat si cea oferita de BNR. O optiune pentru descurajarea creditarii ramane si o eventuala majorare a cotei de rezerva minima obligatorie in lei, desi de-abia a fost redusa, relativ recent, la insistentele bancherilor.
Pentru a evita o deteriorare a echilibrului balantei de plati, FMI a cerut masuri de limitare a cresterii creditului neguvernamental, considerat principala sursa pentru cererea suplimentara de importuri.
Raportat la iunie 2002, creditul neguvernamental si-a majorat soldul, in valoare nominala, cu peste 52%. La o rata a inflatiei de 14% (iunie 2002 - iunie 2003), finantarea interna, exclusiv sectorul guvernamental, a avansat cu 33,7% in termeni reali.
Potrivit datelor de la finele lunii iunie, in ultimele 12 luni, finantarile in lei acordate de banci segmentului neguvernamental s-au majorat cu 80,25%, iar imprumuturile in valuta au crescut cu 36,9%.
Pe primele sase luni din acest an, imprumuturile in lei au castigat teren in fata celor in valuta, soldul acestora fiind cu 42,5% mai mare fata de decembrie 2002. In cazul creditelor in valuta, avansul a fost de numai 14,5%.
Anul trecut, creditul privat in valuta a crescut cu o viteza spectaculoasa de 35,6% in termeni reali, in timp ce dinamica creditului in lei a fost de numai 19,3%.
Scaderea dobanzilor la lei in prima parte a acestui an a facut ca situatia sa se inverseze: in cinci luni bancile au dat cu 33,1% mai multe credite in lei, in timp ce creditul in valuta a crescut cu 14,1%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
