Bănci și Asigurări

Ce s-a întâmplat în 2020: populaţia şi companiile au economisit mai mult (plus 14%) decât au luat credite (plus 5%). Viteza de creştere a depozitelor în 2020 a fost de 2,6 ori mai mare decât avansul creditelor

Ce s-a întâmplat în 2020: populaţia şi companiile au...

Autor: Claudia Medrega

31.01.2021, 11:31 1044

Volumul creditelor a rămas în anul 2020 în urma sumelor eco­no­misite de populaţie şi com­panii la bănci, în condiţiile în care rit­mul de creştere al îm­pru­mu­tu­rilor a încetinit, în timp ce viteza depozitelor este mai mult decât dublă faţă de avansul creditelor.

Volumul încă mic al creditelor în raport cu depozitele arată că există spaţiu pentru inten­si­fi­carea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finan­ţări pentru a stimula redresarea econo­miei în urma crizei coronavirusului.

Concret, viteza de creştere a depozitelor în 2020 a fost de 2,6 ori mai mare decât avansul creditelor.

Ritmul anual de creştere a creditării rămâ­ne în continuare modest, de circa 5%, fiind cel mai scăzut din ultimii patru ani.

În decembrie 2020, soldul creditării totale depăşea cu 5,5% nivelul de la finalul anului 2019. Pe întregul an 2020 ritmul mediu de creş­tere a creditării private totale a încetinit la 5,1%, sub viteza medie de creştere a creditării din anul 2019, de 7,6%, iar soldul împru­mu­tu­ri­lor a ajuns la finalul anului trecut la 282,4 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.

Comparativ, depozitele aveau în decem­brie 2020 un avans de 14,4% comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019, soldul sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci ajungând la 420,8 mld. lei. Ritmul mediu de creştere a depozitelor totale pe ansamblul întregului an 2020 a fost de 13,4% an/an.

Depozitele totale au depăşit anul trecut cu 138,4 mld. lei soldul creditelor private totale.
Creditul privat total a început anul 2020 cu o creştere anuală de 6,9% faţă de aceeaşi lună din 2019, pentru ca în februarie avansul anual să ajungă la 7,6%, iar în martie să revină la 6,9%. Pe ansamblul primului trimestru, credi­ta­rea pri­vată totală a înregistrat o creştere de 7,1%, cre­ditul în lei urcând cu 9,6%. Însă, ulte­rior cre­di­tarea a început să încetinească spre 5%.

O schimbare de trend care a devenit vi­zi­bilă în iulie 2020 şi a continuat până la finalul anului a fost intrarea creditării private în valută din nou în teritoriul negativ.

Împru­mu­tu­rile în va­lută reveniseră în 2019 în teri­to­riul pozitiv, după declinul din 2018, iar ascen­siunea a con­ti­nuat în primul semestru din 2020.

Analizând evoluţia creditării pe parcursul anului 2020 pe componente se observă că populaţia a preferat creditarea în lei, în timp ce companiile au mizat mai mult pe împrumu­turile în euro. Pentru creditele în lei, ritmul mediu de creştere al împrumuturilor populaţiei în anul 2020 a fost de 11,3%, în timp ce la companii a fost de doar 2,4%. În schimb, la creditele în valută creditarea populaţiei a scăzut cu un ritm mediu de 8,5%, în timp ce îm­prumuturile pentru firme au urcat cu o vi­teză medie de 6,08% an/an.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere a creditării.† Pentru finanţare, băncile s-au bazat în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO