Volumul creditelor a rămas în anul 2020 în urma sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci, în condiţiile în care ritmul de creştere al împrumuturilor a încetinit, în timp ce viteza depozitelor este mai mult decât dublă faţă de avansul creditelor.
Volumul încă mic al creditelor în raport cu depozitele arată că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finanţări pentru a stimula redresarea economiei în urma crizei coronavirusului.
Concret, viteza de creştere a depozitelor în 2020 a fost de 2,6 ori mai mare decât avansul creditelor.
Ritmul anual de creştere a creditării rămâne în continuare modest, de circa 5%, fiind cel mai scăzut din ultimii patru ani.
În decembrie 2020, soldul creditării totale depăşea cu 5,5% nivelul de la finalul anului 2019. Pe întregul an 2020 ritmul mediu de creştere a creditării private totale a încetinit la 5,1%, sub viteza medie de creştere a creditării din anul 2019, de 7,6%, iar soldul împrumuturilor a ajuns la finalul anului trecut la 282,4 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.
Comparativ, depozitele aveau în decembrie 2020 un avans de 14,4% comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019, soldul sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci ajungând la 420,8 mld. lei. Ritmul mediu de creştere a depozitelor totale pe ansamblul întregului an 2020 a fost de 13,4% an/an.
Depozitele totale au depăşit anul trecut cu 138,4 mld. lei soldul creditelor private totale.
Creditul privat total a început anul 2020 cu o creştere anuală de 6,9% faţă de aceeaşi lună din 2019, pentru ca în februarie avansul anual să ajungă la 7,6%, iar în martie să revină la 6,9%. Pe ansamblul primului trimestru, creditarea privată totală a înregistrat o creştere de 7,1%, creditul în lei urcând cu 9,6%. Însă, ulterior creditarea a început să încetinească spre 5%.
O schimbare de trend care a devenit vizibilă în iulie 2020 şi a continuat până la finalul anului a fost intrarea creditării private în valută din nou în teritoriul negativ.
Împrumuturile în valută reveniseră în 2019 în teritoriul pozitiv, după declinul din 2018, iar ascensiunea a continuat în primul semestru din 2020.
Analizând evoluţia creditării pe parcursul anului 2020 pe componente se observă că populaţia a preferat creditarea în lei, în timp ce companiile au mizat mai mult pe împrumuturile în euro. Pentru creditele în lei, ritmul mediu de creştere al împrumuturilor populaţiei în anul 2020 a fost de 11,3%, în timp ce la companii a fost de doar 2,4%. În schimb, la creditele în valută creditarea populaţiei a scăzut cu un ritm mediu de 8,5%, în timp ce împrumuturile pentru firme au urcat cu o viteză medie de 6,08% an/an.
Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere a creditării.† Pentru finanţare, băncile s-au bazat în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.