De ce s-a înţeles BNR cu Banca Centrală Europeană pentru o linie de finanţare de 4,5 mld. euro: Am negociat mai demult această linie repo când situaţia era tensionată, vom vedea dacă o accesăm sau nu şi când

„Nu ne-am programat să tragem ceva, deocamdată. Am negociat mai demult această linie repo, în martie-aprilie, când situaţia era mai tensionată. Vom vedea dacă accesăm sau nu această linie repo şi când. Poate să nu fie accesată deloc. Poate fi şi prelungită“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvând al BNR.

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a Ro­mâniei (BNR) au agreat im­ple­mentarea unei linii repo în va­loare de 4,5 mld. euro, care va fi în vigoare pâ­nă la sfârşitul anului 2020 sau atâta timp cât va fi necesar, fiind pentru pri­ma dată când BNR încheie o astfel de înţe­le­gere cu BCE, ca­re este responsabilă de politica monetară a zonei euro.

Concret, BCE şi BNR au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo, pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariţii a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncţionalităţilor pieţei manifestate pe fondul şocului indus de Covid-19, potrivit informaţiilor transmise.

„Nu ne-am programat să tragem ceva, deocamdată. Am negociat mai demult aceas­tă linie repo, în martie-aprilie, când situaţia era mai tensionată şi am început să ne punem pro­blema unei astfel de finanţări. Vom vedea dacă accesăm sau nu această linie repo şi când. Poate să nu fie accesată deloc. Poate fi şi prelungită“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvând al BNR.

În cadrul unei linii repo, BCE furnizează li­chiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii de înaltă calitate denominate în euro.

„În baza liniei repo, BNR va putea îm­pru­muta până la 4,5 miliarde de euro de la BCE. Scadenţa maximă a fiecărei trageri va fi de 3 luni. Linia repo va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2020, cu posibi­litate de prelungire“, a transmis BNR.

Şi alte bănci centrale din regiune au făcut în­ţe­legeri cu BCE pentru linii de finanţare pre­ven­tive. De exemplu, banca centrală din Bulga­ria şi BCE au agreat în aprilie o linie swap pre­ven­tivă pentru a asigura lichiditate în euro, linie dis­po­nibilă până la sfârşitul anului 2020, sau atâta timp cât este necesar, în valoare de 2 mld. euro. Totodată, şi banca centrală din Croaţia a în­cheiat o înţelegere cu BCE privind o linie swap de 2 mld. euro, în eventualitatea unor dis­funcţii ale pieţei. „Măsura este în linie cu comu­ni­catul BNR ulterior ultimei decizii de politică mo­netară, comunicat în care au subliniat că in­ten­ţionează păstrarea nivelului rezervelor in­ter­naţionale la un nivel adecvat. Deşi nu ar duce la o creştere permanentă a rezervelor, uti­li­zarea acestei linii este evident potrivită să ate­nu­e­ze eventualele îngrijorări privind gradul de adec­vare a rezer­ve­lor valutare“, a comentat pen­tru ZF Valentin Tătaru, economist la ING Bank.

La sfârşitul lunii mai din 2020, rezervele va­lu­tare ale BNR se situau la nivelul de 35,6 mld. euro, în creştere faţă de nivelul de 33,1 mld. euro la 30 aprilie 2020.

Referindu-se la garanţiile în euro, res­pec­tiv ti­tlurile de stat în euro, „de înaltă calitate“ pe care BNR ar trebui să le dea BCE dacă ar ape­la la această linie repo, economistul ING sus­ţi­ne că „ar trebui să însemne aproape orice bond în euro deţinut de BNR, în condiţiile în care presupunem că BNR ţine în portofoliu nu­mai «high-quality euro-denominated collateral»“.

Valenti Tătaru a amintit că băncile din regiune (Bulgaria şi Croaţia) au apelat la linii swap, în timp ce BNR a apelat la repo.

„Nu aş zice că o linie swap ar fi fost mai utilă neapărat. Depinde de structura porto­fo­liului, poate BNR are suficient de multe ac­tive în euro. Poate dobânda la repo este mai avan­tajoasă decât la swap. Nu ştim la ce do­bândă se va împrumuta BNR. Poate iminenta in­trare în ERM-II a Bulgariei şi Croatiei ar face mai puţin probabilă o volatilitate ridicată a acelor monede. În esenţă însă, cel mai important este că BNR are acces la finanţare în euro, instrumentul prin care face asta nu cred că schimbă mare lucru“, a explicat eco­nomistul ING Bank.

BNR a adoptat în ultimele luni măsuri excepţionale în contextul crizei coronaviru­su­lui, introducând în premieră un plan de achiziţii de obligaţiuni de stat de pe piaţa internă, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză, şi în plus a redus dobânda-cheie şi a efectuat opera­ţiuni repo pe baze bilaterale cu băncile comerciale.

În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei de COVID-19, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istoricăă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului.

Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

În ceea ce priveşte decizia excepţională de a cumpăra titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis „după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.ì „Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanţă, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativăì, a spus Isărescu.

Referindu-se la cursul de schimb, Isăresuc  a spus că joacă, în mod special în cazul României, un rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale, iar BNR a menţinut regimul de flotare controlată, dar, având în vedere contextul actual, a decis să furnizeze lichiditate, în special pe bază bilaterală pentru a preveni volatilitatea excesivă a cursului nominal şi pentru a preveni o depreciere majoră nenecesară a monedei naţionale. BNR a intervenit uneori în piaţa valutară, pentru a tempera volatilitatea cursului.

BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară de două ori, în lunile martie şi mai, iniţial de la 2,5% la 2% şi apoi până la 1,75%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

Totodată, BNR a adoptat şi măsuri pentru susţinerea debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit.

Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, unele neortodoxe, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu au părut să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare, în urma consecinţelor negative ale crizei coronavirusului.

Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii mari de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.

Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a României au agreat implementarea unei linii repo pentru furnizarea de lichiditate în euro

♦ BCE şi BNR au agreat implementarea unei linii repo ♦ Linia repo va fi în vigoare până la sfârşitul anului 2020 sau atâta timp cât va fi necesar ♦ Volumul liniei repo a fost stabilit la 4,5 miliarde de euro

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo, pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariţii a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncţionalităţilor pieţei manifestate pe fondul şocului indus de Covid-19.

În cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii de înaltă calitate denominate în euro.

În baza liniei repo, BNR va putea împrumuta până la 4,5 miliarde EUR de la BCE. Scadenţa maximă a fiecărei trageri va fi de 3 luni. Linia repo va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitate de prelungire.
Sursa: BNR