Bănci și Asigurări

Şansa unică a românilor de a avea dobânzi de 4% pe an la credite. Cum comentaţi?

Şansa unică a românilor de a avea dobânzi de 4% pe an la credite. Cum comentaţi?
19.08.2010, 23:59 382

Românii ar putea să obţină dobânzi nesperat de mici încondiţiile actuale de piaţă pentru creditele acordate în trecut, înurma aplicării ordo­nanţei de urgenţă a Guvernului din iunie carestabileşte noi condiţii pentru împrumuturile acordate persoanelorfizice.

În joc sunt creditele cu dobândă variabilă legată de indicatorinetransparenţi - aşa-numita "dobândă internă de referinţă", pentrucare dobânzile la un ipotecar în euro ar putea să coboare de la8%-10% la euro pe an spre 4% pe an, nivel comparabil cu cele de pepieţele din vestul Europei. În funcţie de interpretare, anumiteprevederi ale ordonanţei ar putea obliga băncile să ofereclienţilor marjele prevăzute în contractele de credit încheiate întrecut, dar acestea s-ar aplica acum la indicatorii independenţi -Euribor sau Robor - în locul indicatorilor de referinţă proprii,menţionaţi în actul iniţial, ceea ce ar conduce la dobânzi mult maimici şi, consecutiv, venituri mult mai mici pentru bancheri. Mulţiclienţi au sesizat deja oportunitatea şi le-au cerut băncilor să leofere dobânzi mici, ajungând chiar în instanţă. Reducerea ratelorla credite ar lăsa oamenilor mai mulţi bani pentru alte achiziţii,stimulând astfel consumul.

Foarte puţine bănci au ales în trecut să ofere clienţilor ostructură de dobânzi transparentă, legând costul creditului de unindicator independent, cum sunt Euribor sau Robor. În schimb,majoritatea jucătorilor au preferat să indexeze costul credituluila o "dobândă internă de referinţă", care reflectă teoreticcosturile de finanţare ale băncii. Această formulă le-a permisbancherilor să modifice arbitrar dobânzile: în multe cazuridobânzile au urcat în 2008, însă nu au mai coborât ulterior, deşibăncile centrale au forţat scăderea dobânzilor pe pieţeleinterbancare, atât la euro, cât şi la lei.

Dan Şucu, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afacerilocali, spune că transparentizarea dobân­zilor şi eliminareacomisionului de rambursare anticipată sunt singurele căi de astimula competiţia în domeniul bancar. BNR rămâne însă cu un"cartof fierbinte" în braţe, pentru că bancherii se plâng că vorcontabiliza pierderi de sute de milioane de euro în următoareleluni, iar acţionarii nu mai sunt dispuşi să le suporte, deoarecesunt pricinuite de o modificare legislativă, şi nu de neperformanţaportofoliilor.

Practic, dacă banca oferea clientului în contractul iniţial omarjă de 3 puncte procentuale peste o dobândă proprie de referinţăla euro de 8% pe an, conducând astfel la un cost total alcreditului de 11% pe an, acum va trebui să aplice la marja laindicatorul Euribor, care abia se apropie de 1% pe an. Aceastaconduce la un cost al creditului de 4% pe an. Spre comparaţie,băncile plătesc dobânzi de 3%-4% pe an pentru depozitele luate dela clienţi.

Băncile cad astfel în propria capcană, pentru că au prezentatclienţilor marje mici, atractive, dar aplicate unui indicatornetransparent, cu o valoare ridicată. Alte bănci, precum BRD, auvenit pe piaţă cu credite imobiliare cu dobânzi legate de Euribor(o marjă fixă Ă Euribor la trei sau şase luni) încă de acum 5-6ani. Atunci Euriborul era 4-5%, iar dobânzile finale erau mai maridecât ale altor bănci de pe piaţă, dar modul lor de calcul eratransparent. Băncile care au preferat să nu lege nivelul dobânziide un indice transparent au făcut-o ca să decidă discreţionarevoluţia dobânzii după semnarea contractului. Astfel, scădereaEuribor de la 4-5% la 1% acum s-a simţit în contractele de creditcu dobânzi legate de indici transparenţi, dar în cazul celorlatecredite, dominante în sistem, nu s-a simţit. Guvernul a încercat sărezolve această situaţie prin Ordonanţa 50/2010. Bancherii ar vreasă seteze marje mai mari peste Euribor, care să le permită sămenţină dobânda finală neschimbată. Aceasta ar putea lovi însăclienţii în anii următori, deorece Euribor se află aproape deminime istorice şi are toate şansele să urce.

În timp ce Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaConsumatorului, cea care a iniţiat actul normativ, consideră căinterpretarea corectă a textului nu duce la modificări ale costuluicreditului faţă de nivelul actual, bancherii şi inclusiv BNR se temcă orice client care se va adresa justiţiei cerând aplicarea marjeiiniţiale la un indicator independent va avea câştig de cauză. ANPCle-a transmis bancherilor săptămâna aceasta că pot să construiascăo nouă formulă de dobândă, în care pe lângă marja din contract, săaplice la indicatorul independent un coeficient de ajustare, egalcu "diferenţa dintre valoarea dobânzilor de referinţă (internă abăncii - n. red.) şi valoarea indicelui de referinţă, valabile ladata intrării în vigoare a OUG 50/2010, respectiv 21 iunie".

"Să citească cu atenţie răspunsul pentru Asociaţia Română aBăncilor. Răspunsul este în concordanţă cu Ordonanţa Guvernului.Dacă se iau frânturi de frază se poate interpreta orice", spuneConstantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.

Precizările ANPC conţin însă termeni care nu apar în ordonanţă,cum ar fi dobânda de referinţă - calculată de bancă pe bazapropriilor costuri de finanţare.

Mulţi clienţi ai băncilor au început deja demersuri în justiţie,reclamând comportamentul "abuziv" al băncilor şi cerând scădereacosturilor, iar pe internet au apărut forumuri în care se dezbateaceastă problemă şi se fac schimburi de experienţă.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR,atenţionează că unele bănci ar putea să contabilizeze pierderi atâtde mari încât solvabilitatea lor - principalul indicator deprudenţă urmărit de BNR - va coborî sub pragul legal de 8%,situaţie în care acţionarii ar trebui să vină cu bani de acasă, subsancţiunea de a pierde dreptul de vot. Aceştia au invocat însă dejacă pierderile sunt pricinuite de modificări legislative, astfel cănu sunt dispuşi să le acopere.

"Ordonanţa nu poate avea în momentul de faţă altă formă, este învigoare, este publicată în Monitorul Oficial", spune Cerbulescu, dela ANPC.

Ordonanţa 50/2010 a fost adoptată pentru a transpune înlegislaţia locală o directivă europeană din 2008, privind creditulde consum. Directiva stipulează clar că reglementările se aplicădoar creditelor acordate după data transpunserii prevederilor saleîn legislaţia naţională. Guvernul a promovat însă o legislaţieextinsă, care se aplică tuturor tipurilor de credite aflate înderulare (inclusiv cele imobiliare) şi indiferent de momentulacordării împrumutului.

Steven van Groningen, vicepreşedinte al Asociaţiei Române aBăncilor şi preşedinte al Raiffeisen Bank, susţine că autorităţileau ales cel mai prost moment să impună legarea dobânzilor lacredite de ROBOR şi EURIBOR - adică tocmai când acestea erau laniveluri minime, şi este practic garantată o perspectivă decreştere, deja resimţită de unii clienţi.

"Ideea directivei europene era să se creeze transparenţă pepiaţă, iar transparenţa poate conduce în timp la costuri mai micipentru clienţi. La noi, discuţia a fost deformată, clientul fiindde fapt indus în eroare pentru că aşa cum se poate observa deja, seajunge de fapt la dobânzi mai mari din cauza legării directe acosturilor de ROBOR şi EURIBOR. Autorităţile au ales momentul celmai prost pentru consumator şi nici nu îl lasă să aleagă singurdacă rămâne cu dobânda de referinţă a băncii sau trece la dobândapieţei, aşa că această resetare a dobânzilor nu va ajuta foartemult."

Cât priveşte comisionul de rambursare anticipată, Van Groningenrespinge ideea eliminării acestuia indiferent de valoareacreditului şi pentru credite deja acordate, pledând pentrupreluarea directivei UE ca atare.

"Când iei un credit de 200.000 de euro pentru casă cred că estede presupus că te gândeşti foarte bine şi te uiţi atent lacondiţii, fiind practic a doua decizie ca importanţă în viaţă dupăcăsătorie. Banca a oferit o dobândă mai mică, dar s-a protejat cuun comision de rambursare anticipată mai mare, totul a fost parte aunui calcul. Renunţarea la comision ar putea avea drept consecinţăo dobândă mai mare."

Clienţii simt însă că băncile încearcă să impună dobânziridicate pentru a-şi acoperi cheltuielile mari.

"Băncile au realizat că nu mai au cui să vândă credite ladobânzile pe care le solicită acum şi atunci ţin cu dinţii declienţii pe care îi au deja şi pe care încearcă să-i ţină captivi.În schimb, nu au făcut mare lucru în ceea ce priveşterestructurarea şi eficientizarea activităţii lor", scrie un cititorpe site-ul ZF.

Van Groningen spune că dacă Guvernul nu va modifica ordonanţa deurgenţă după cum s-a angajat şi faţă de FMI şi UE, comunitateabancară o va ataca în justiţie, iar Autoritatea pentru ProtecţiaConsumatorilor ar putea avea de plătit despăgubiri băncilor.

AFACERI DE LA ZERO