Stocul creditelor în lei acordate populaţiei pentru achiziţia de locuinţe s-a dublat într-un an, ajungând la 15 miliarde de lei.
Stocul creditelor în lei acordate populaţiei pentru achiziţia de locuinţe a ajuns la finele lunii august la 15 mld. lei (echivalentul a 3,4 mld. euro), nivel dublu faţă de cel atins în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce soldul finanţărilor ipotecare în euro s-a redus în 12 luni cu echivalentul a 2 mld. lei, respectiv un declin de 7%, potrivit datelor BNR.
La nivel agregat, soldul creditelor acordate clienţilor persoane fizice a crescut cu aproape 4 mld. lei, la circa 105 mld. lei. Stocul creditelor ipotecare în monedă naţională a crescut de aproape cinci ori în ultimii trei ani, în timp ce soldul finanţărilor în euro acordate pentru achiziţia de locuinţe a scăzut cu 11%.
Creşterea accelerată a creditului ipotecar în lei a fost susţinută în primul rând prin reducerea dobânzilor la creditele în monedă naţională până la valori comparabile cu costul finanţării în euro, ca urmare a tăierilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. Banca centrală a redus cu 2,25 puncte procentuale dobânda-cheie în perioada 2013-iunie 2015, aceasta ajungând în prezent la minimul istoric de 1,75% pe an.
Creditele ipotecare în lei au început să prindă viteză din vara anului 2013, când Guvernul a renunţat la vânzarea în euro a programului Prima casă, care a susţinut practic vânzările de credite ipotecare în perioada de criză. Anterior, cei mai mulţi clienţi s-au orientat către varianta în euro a programului, determinant pentru această alegere fiind costul mai mic al împrumuturilor în valută.
Din 2009, de când a fost introdus programul Prima casă, au fost acordate aproximativ 150.000 de credite, în valoare de 25 mld. lei, adică o cincime din creditele populaţiei şi 51% din creditele imobiliare, potrivit BNR.
Banca centrală a atenţionat că în perioada următoare riscurile creditelor acordate prin acest program s-ar putea majora în eventualitatea creşterii dobânzii. Scenariul de stres analizat prevede un şoc pe rata dobânzii de două puncte procentuale şi un şoc pe veniturile debitorilor de 6%. Acest scenariu de stres ar putea duce la creşterea gradului de îndatorare cu 12 punce procentuale pentru debitorii Prima casă şi cu 9 puncte procentuale în cazul debitorilor cu alte credite imobiliare, comparativ cu 4 puncte procentuale în cazul întregului portofoliu, în opinia BNR. Totuşi, pentru o cincime din debitorii programului Prima casă, sumele de plată lunare după aplicarea acestor şocuri sunt relativ apropiate de sumele de plată la momentul iniţierii creditelor, sumele de plată lunare revenind la valorile de la momentul acordării creditului.