Bănci și Asigurări

Schimbări masive la ANAF din cauza încasărilor slabe

Schimbări masive la ANAF din cauza încasărilor slabe

Autor: Iulian Anghel

02.04.2018, 00:05 17631

Veniturile fiscale au crescut în primele două luni din 2018 cu doar 3,8%, în vreme ce veniturile totale sunt programate să crească în 2018 cu 14%.

Premierul Viorica Dăncilă i-a demis, la finalul săptămânii trecute, pe cei mai importanţi şefi din ANAF, la doar o zi după ce în fruntea Fiscului fusese numit Ionuţ Mişa, ministrul de finanţe în guvernul Mihai Tudose.

Potrivit deciziilor publicate vineri în Monitorul Oficial, vicepreşedinţii ANAF Daniel Mihai Tudor, Daniel Florin Anghel şi Nicolae Pietrăreanu au fost eliberaţi din funcţi.

Daniel Mihai Tudor era coordonatorul Direc­ţiei generale anti­fraudă fiscală din cadrul ANAF. Daniel Anghel coordona acti­vitatea de colectare a veni­turilor bugetare, iar Nicolae Pietrăreanu era coodonator al acti­vităţii Direcţiei Ge­nerale a Vămilor.

În aceeaşi zi, premierul Dăncilă l-a numit pe Ion Petruş în funcţia de vicepreşedinte, inspector general adjunct antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF. Andrei Nistor Şerban (şeful Fiscului din Teleorman) şi Alexandru Drăghici au fost numiţi vicepreşedinţi.

Schimbări s-au produs şi în teritoriu, mai mulţi inspectori generali adjuncţi antifraudă fiind înlocuiţi: Marian Morcoaşă - Direcţia regională antifraudă fiscală 3 Alexandria, Liviu Adrian Bălan - Direcţia regională antifraudă fiscală 4 Târgu-Jiu şi Dan Niţu - Direcţia regională antifraudă fiscală 1 Suceava. În locul acestora, premierul i-a numit la Suceava pe Iulian Pricope, la Alexandria pe Mircea I.Popa, iar la Târgu-Jiu pe Alin Elodor Mihai.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele două luni din an cu 21%, an/an. Doar că veniturile fiscale, cele care fac „grosul bugetului”, au crescut cu 3,8%, în vreme ce cheltuielile bugetului general consolidat au avansat cu 38,5%. În aceste condiţii, bugetul a intrat pe un deficit neobişnuit pentru un început de an, 5,9 miliarde de lei (0,6% din PIB), adică aproape un sfert din deficitul programat pe întregul an. Problema bugetului este că deficitul bugetar a fost fixat la sub 3% din PIB, dar la venituri în creştere cu 14,2%. Altfel spus, pentru ca bugetul să rămână între limitele prevăzute iniţial, veniturile bugetare trebuie să crească cu măcar 35 de miliarde de lei în 2018 faţă de veniturile din 2017. Or, în primele două luni din an, veniturile fiscale, cele care reprezintă piatra de temelie a bugetului, au crescut cu doar 800 de milioane de lei, faţă de 2,5-3 miliarde de lei cât ar fi trebuit.

Anul trecut veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 12%, an/an (faţă de 14% programat iniţial), un avans bun, dar care a fost obţinut pe o creştere economică record postcriză de 7%. Temperarea creşterii pune presiune pe buget pentru că cheltuielile salariale şi sociale au explodat (plus 19% cheltuieli de personal, la două luni din an, şi plus 12,6% cele de asistenţă socială), cele care nu au fost urgente – investiţiile – au fost reduse la maximum şi aproape nu mai pot fi tăiate, iar nerealizarea veniturilor ar însemna fie depăşirea ţintei de deficit bugetar, fie ajustări pe zona de salarii şi pensii, ceea ce ar avea un impact social colosal.

AFACERI DE LA ZERO