♦ Creşterea costurilor de finanţare este influenţată şi de ascensiunea inflaţiei, ratingul României, crizele politice interne ♦ Ciprian Dascălu, economist-şef, BCR: Criza politică din toamna anului trecut s-a văzut în creşterea diferenţialului dintre randamentele titlurilor de stat în lei şi cele în moneda locală din regiune
Nivelul costurilor la care se împrumută Ministerul Finanţelor pe piaţa internă sau pe cea externă, în lei, în euro sau în dolari, este influenţat de mai mulţi factori şi a fost de mai multe ori subiect de dispută pe piaţa locală, între foşti şi actuali ministri de finanţe, între politicieni.
Recent, Florin Cîţu (PNL), fost ministru de finanţe şi fost premier, în prezent preşedinte al PNL şi al Senatului, s-a arătat îngrijorat în discuţiile publice cu privire la dobânzile mari la care se împrumută Ministerul Finanţelor, condus acum de Adrian Câciu (PSD).
Analizând evoluţia costurilor de finanţare ale statului vedem că în cazul titlurilor de stat în lei pe 10 ani de pe piaţa românească randamentele au crescut într-adevăr peste 5% începând din noiembrie 2021 şi până în prezent. În 2021, randamentele au coborât în primele luni sub 3%, pentru ca ulterior să oscileze preponderent între 3% şi 5,5%, pentru ca în ianuarie 2022 să rămână peste 5%. Dar, şi inflaţia a depăşit toate aşteptările, urcând la 8,2% în decembrie 2021, maximul ultimului deceniu, potrivit celor mai recente date anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Aşa că dobânzile ar fi real negative şi, în raport cu nivelul ridicat al inflaţiei, Ministerul Finanţelor pare că s-a împrumutat deocamdată bine.