Bănci și Asigurări

Sectoarele private din Franţa şi Germania, cele mai mari economii din zona euro, au depăşit ce a fost mai greu din criză. Rămâne de văzut ce dezastru a făcut pandemia pe piaţa muncii

Sectoarele private din Franţa şi Germania, cele mai mari economii din zona euro, au depăşit ce a fost mai greu din criză. Rămâne de văzut ce dezastru a făcut pandemia pe piaţa muncii

Jens Weidmann, preşedintele băncii centrale germane: „În ultimele luni am trecut prin cea mai adâncă recesiune economică din istoria postbelică a Germaniei. Dar vestea bună este că am lăsat în urmă punctul cel mai de jos şi situaţia se îmbunătăţeşte.“

Autor: Bogdan Cojocaru

24.06.2020, 00:08 637

Un important indicator al activităţii din business arată că luna iunie, când mai multe state europene au făcut pri­mii paşi serioşi de relaxare a mă­surilor de izolare, a însemnat o re­ve­nire surprinzătoare din recesiune pentru sectorul cor­porate francez şi o încetinire a scăderii economice ger­mane dătătoare de speranţă.

Astfel, cu aceste două cele mai mari economii din zona euro găsind direcţia care le scoate din zona cu tur­bulenţe create de pandemie, Uniunea Europeană poate spera că motorul său de creştere va reporni în urmă­toarele luni. Aceste îmbunătăţiri sunt sugerate de un indicator tehnic, indicele IHS Markit’s Purchasing Managers, realizat pe baza răspunsurilor date de ma­na­geri de achiziţii din cadrul companiilor.

Şi oficialii euro­peni au ieşit la rampă cu mesaje încurajatoare. Însă pentru ca riscul unei perioade prelungite de slă­­biciune economică să se reducă este nevoie de par­ti­ciparea consumatorului, iar el nu va reîncepe să chel­tuiască aşa cum o făcea în vremurile bune dacă nu are garanţia unui loc de muncă sigur. Sau dacă incertitunile legate de sănătate, pandemie şi restricţii persistă.

Revenirea economiei franceze după perioada de blocaje aplicate pentru a aduce sub control pandemia pare să fie mai puternică decât s-a anticipat, scrie Bloomberg. O arată indicele IHS Markit’s Purchasing Managers (PMI), al activităţii din sectorul privat, care a crescut în mai pentru prima dată în ultimele luni. Iar indicatorul nu doar că a crescut, dar a şi depăşit energic nivelul de 50 de unităţi, pragul care face diferenţa între creştere şi scădere a activităţii. Dacă în luna mai punctajul obţinut a fost de 32,1 uni­tăţi, în iunie rezultatul este de 51,3 unităţi. Au depăşit pragul de 50 de unităţi atât sectorul manufacturier, cât şi cel al serviciilor.

Având în vedere natura blocajelor şi impactul acestora asupra economiilor, astfel de sondaje redau doar o imagine parţială a ceea ce se întâmplă în companii şi gospodării, atenţionează analiştii. Însă rezultatele de mai sus sunt în concordanţă cu mesajul transmis de institutul de statistică al Franţei (INSEE) că economia revine la nivelurile normale mai rapid decât s-a anticipat iniţial.

În luna mai, institutul estima că economia se va contracta cu până la -20% în trimestrul doi, după o scădere de -5,3% în primele trei luni ale anului - mai lentă decât s-a crezut la început. În aprilie, cheltuielile consumatorilor s-au prăbuşit cu -20%. În martie, plonjonul a fost de -17%. Zilele trecute, INSEE a revenit cu noi estimări, care arată o scădere de -17% a PIB pentru trimestrul doi. Este vorba de o scădere trimestrială. În ritm, anualizat, după calculele ING, picajul PIB-ului în T2 va fi de -65%. Guvernatorul băncii naţionale a Franţei Villeroy de Galhau a declarat că revenirea ar putea semăna cu zborul unei păsări: avântul iniţial este puternic, după care urmează o tendinţă mai moderată. „Dacă ar fi să dau o formă revenirii, aş spune că va fi ca o jumătate de V deoarece am urcat foarte repede şi vom continua să urcam, dar mai uşor“, a spus bancherul. Valul de date economice vine în condiţiile în care duminică Franţa are alegeri locale.

Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a explicat la finalul lunii trecute că „răspunsul nostru la COVID-19 a fost imediat şi masiv: 450 de miliarde de euro în ajutoare şi garanţii de stat, sau 20% din avuţia na­ţională pentru salvarea economiei“. ING amin­teşte că mai mult de jumătate din angajaţii sectorului privat sunt încadraţi în schema de şomaj parţial finanţată de guvern, iar numărul şomerilor a cres­cut cu 34% în perioada februarie-aprilie. Iar acele sute de miliarde de euro menţionate de Le Maire nu sunt în întregime bani intraţi în economie, o parte fiind doar credite şi garanţii disponibile pen­tru firme.

Indicele PMI arată şi că cererea a rămas sla­bă în iunie, comenzile noi continuându-şi declinul. Re­ve­nirea economiei va depinde şi de evoluţia co­merţului extern, de care Franţa este mai puţin de­pen­dentă decât Germania, cea mai mare economie europeană.

Acolo, activitatea din sectorul privat a înregistrat în iunie cea mai slabă contracţie din ultimele patru luni, un semn de stabilizare a picajului provocat de pandemie. Indicele PMI arată că activitatea s-a îmbunătăţit atât în industria manufacturieră, cât şi în servicii. „Aceasta ne arată că ambele sectoare au depăşit ce a fost mai greu, însă sunt departe de a merge la turaţie maximă“, explică Phil Smith, analist la IHS Markit. Economia germană se redeschide gradual, dar încrederea este slabă, iar şomajul creşte, notează Bloomberg.

„Va fi probabil o recuperare lentă, având în vedere că perturbarile cauzate de coronavirus şi incertitudinile vor continua să apese pe cerere“, a mai spus Smith. În cazul Germaniei, indicele PM a crescut de la 32,3 unităţi în mai la 45,8 unităţi în iunie, rezultat mai bun decât s-a anticipat. Din citirea unui alt indice, ZEW, care măsoară evaluările şi aşteptările economice şi financiare ale analişilor financiari, se pot desprinde, de asemenea, tendinţe încurajatoare. Indicatorul a înregistrat în iunie a patra lună consecutivă de creştere, iar traiectoria rezultată a căpătat, după cum au remarcat analiştii de la ING „forma actuală preferată de noi de r“. Adică după un plonjon abrupt a urmat o revenire rapidă şi perioada actuală de stabilitate. Indicatorul este recunoscut mai degrabă pentru anticiparea punctelor de cotitură decât pentru o evaluare precisă a creşterii PIB.

Cei care privesc cu optimism ce arată indicatorii economici sunt încurajaţi şi de faptul că guvernul de la Berlin, după ce ani de zile a îmbrăţişat şi propovăduit austeritatea, a dat în sfârşit drumul la cheltuieli. Iar Germania are de unde cheltui, fiind ţara cu cel mai mare surplus comercial din lume. Preşedintele băncii centrale germane Jens Weidmann a declarat recent într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că economia ţării sale a depăşit probabil ce a fost mai rău din actuala criză. „În ultimele luni am trecut prin cea mai adâncă recesiune economică din istoria postbelică a Germaniei. Dar vestea bună este că am lăsat în urmă punctul cel mai de jos şi situaţia se îmbunătăţeşte“, a spus Weidmann. „Însă căderea este urmată de o revenire doar graduală.“ Bundesbank vede economia contractându-se cu aproape -10% în trimestrul doi. Până la începutul acestei luni, peste 600.000 de germani şi-au pierdut locul de muncă, iar institutul Ifo estimează că circa 7 milioane de persoane au apelat la schema de sprijin salarial temporar finanţată de stat. Bundesbank vede şomajul crescând, dar nu şi pagube serioase pe piaţa muncii.

O altă veste bună, dar de data aceasta despre întreaga economie a zonei euro, vine de la Comisia Europeană, al cărei indicator al încrederii consumatorilor în economie îşi revine încet de la cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani. Rezultatul, de -14,7 unităţi în iunie, în creştere de la -18,8 unităţi în mai, este totuşi cu mult sub media pe termen lung. BCE estimează că PIB-ul zonei euro se va micşora cu -9% anul acesta, în pofida stimulentelor de politică monetară de sute de miliarde de euro la care s-a angajat instituţia.

 
 
AFACERI DE LA ZERO